România se confruntă cu o singură unitate de producție de bitum
România dispune de o singură fabrică de bitum rutier, cu o capacitate de aproximativ 75.000 de tone anual, în condițiile în care necesarul real, în contextul programelor naționale de infrastructură, este de cel puțin opt ori mai mare, situându-se între 600.000 și 700.000 de tone pe an. Diferența este acoperită prin importuri, conform unui studiu recent. România importă peste 80% din necesarul de bitum, provenind din țări precum Grecia, Ungaria, Turcia, Polonia și Austria.
Fabrica de bitum din România este Rafinăria Vega din Ploiești, operată de Rompetrol, care asigură aproximativ 66.000 tone de bitum pe an, inclusiv variante modificate cu polimeri. În ultimii 10 ani, România a înregistrat o expansiune semnificativă a construcțiilor de drumuri rapide, extinzând rețeaua de autostrăzi și drumuri expres. Acest dezechilibru între cerere și ofertă nu este o surpriză, ci rezultatul lipsei de anticipare în planificarea industrială.
Studiul subliniază că, deși România planifică proiecte de infrastructură, nu își pregătește lanțul de aprovizionare corespunzător. Licitațiile, contractele și șantierele sunt în desfășurare, însă materia primă esențială este achiziționată din afară. În plus, nu există stimulente sau mecanisme de sprijin pentru dezvoltarea capacităților locale, iar fără acestea, deficitul extern se adâncește.
Analiza menționează că accelerarea consumului fără susținere din producția internă stimulează importurile. În cazul infrastructurii, deciziile sunt luate la nivel public, ceea ce înseamnă că statul investește în drumuri, dar nu generează un context economic favorabil pentru ca o parte mai mare din valoarea proiectelor să rămână în țară. Totodată, nu există un plan industrial coordonat care să conecteze cererea publică la oferta internă.
Exemplul bitumului este evidențiat și alături de alte categorii, precum echipamentele necesare pentru sistemul de garanție-returnare, care sunt importate aproape integral. De asemenea, sectorul panourilor solare a înregistrat un deficit comercial de 3,7 miliarde de euro între 2018 și 2024, în ciuda faptului că a fost unul dintre cele mai finanțate sectoare prin fonduri europene. Această situație nu afectează doar economia, ci are și un impact structural, România devenind o economie în care cererea publică susține indirect industriile altor țări.
