Atentionare din partea BNR privind ratingul de țară
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. România a primit confirmarea din partea agențiilor de rating că măsurile fiscal-bugetare recente au evitat încadrarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor, denumită „junk”. Aceasta a fost subliniată de Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-o postare pe blogul său.
Marinescu a remarcat că materializarea acestui rating ar fi avut un impact negativ sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării, avertizând că România are nevoie de o însănătoșire a finanțelor publice și de asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Deși s-a evitat un risc major, urmează o etapă crucială în care eforturile de ajustare bugetară trebuie consolidate și extinse prin reforme.
Urgența consolidării finanțelor publice
Viceguvernatorul BNR a subliniat că nevoia de corecție bugetară apare pe fondul unor obiective prioritare, precum ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice și corectarea dezechilibrelor externe. În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început cu bugetul anului curent, prin înghețarea salariilor din sistemul public și a pensiilor.
Construcția bugetară a anului 2025 a demonstrat fragilitate, deficitul estimat crescând de la 7% din PIB, conform legii bugetului, la circa 9% din PIB. Aceste evoluții necesită intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în „Pachetul 1”. Marinescu consideră esențială filtrarea și prioritizarea măsurilor printr-o strategie bugetară multianuală care să ofere soluții eficiente și predictibilitate.
Compararea cu Grecia și Argentina
Marinescu a comparat situația României cu cea a Greciei din 2009, subliniind diferențele semnificative. Derapajul bugetar din 2024 a fost sincronizat cu un sold negativ al contului curent, dar valorile României sunt mai puțin tensionate decât cele ale Greciei în 2009. Datoria guvernamentală a României era de 55% din PIB, în comparație cu 130% în Grecia. De asemenea, reziliența sectorului bancar românesc se menține adecvată, deși interconexiunea cu sectorul guvernamental s-a intensificat.
Marinescu a menționat că ajustarea bugetară necesară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor, având în vedere că România are cele mai scăzute venituri fiscale dintre statele membre, și că este nevoie de o reformă profundă a sistemului administrativ.
Ajustarea echilibrată și predictibilă
Viceguvernatorul a subliniat că ajustarea deficitului nu se poate face doar prin tăieri de cheltuieli, ci și prin măsuri fiscale care să genereze creșteri ale veniturilor. Există îngrijorări că măsurile de ajustare, în special cele de creștere a impozitelor, vor afecta economia. Este esențial ca aceste măsuri să fie echilibrate prin politici de susținere a creșterii economice.
Marinescu a avertizat că, în contextul stagnării economice și al rigidităților bugetare, datoria publică ar putea continua să crească la peste 60% din PIB. De asemenea, prognozele recente arată că România se confruntă cu creșteri economice fragile, iar riscul major este de a traversa o etapă de stagflație.
În concluzie, este fundamental ca măsurile de consolidare fiscală să fie contrabalansate prin politici care să susțină creșterea economică, protejând investițiile cheie și prioritizând competitivitatea sectorului privat.
