China bate obrazul economiei americane: „Consumul exagerat și economiile precar echilibrate”
China ironizează modelul economic american, respingând acuzațiile oficialilor de la Washington privind presupusa „inundare” a piețelor globale cu exporturi ieftine. Beijingul califică aceste critici drept „argumente reciclate” și îndreaptă atenția spre problemele structurale din SUA: consum excesiv, economii personale reduse, datorii masive și dezindustrializare.
Oficialii chinezi susțin că aceste afirmații ale oficialilor americani ignoră schimbările profunde care au loc pe măsură ce China avansează spre o dezvoltare economică sustenabilă și de înaltă calitate. Sugestia de „reechilibrare” reflectă o mentalitate de război rece și o gândire cu sumă zero, alimentată mai mult de motive politice decât de o logică economică sănătoasă.
În realitate, consumul intern a devenit principalul motor al creșterii economice a Chinei. În prima jumătate a anului 2025, cererea internă a contribuit cu 68,8% la creșterea PIB-ului, consumul singur reprezentând mai mult de jumătate. Anul trecut, consumul intern a contribuit cu 44,5%, depășind exporturile nete (30,3%) și investițiile (25,2%) ca principal motor al creșterii.
De asemenea, structura comercială a Chinei continuă să se îmbunătățească. Comerțul total cu bunuri a crescut cu 6,1% comparativ cu anul trecut în prima jumătate a anului, iar comerțul general, caracterizat prin lanțuri de valoare mai lungi și o valoare adăugată mai mare, reprezintă 65% din totalul importurilor și exporturilor. Produsele mecanice și electrice au constituit aproximativ 60% din exporturile Chinei, iar articolele de înaltă tehnologie, cum ar fi vehiculele electrice, roboții industriali și circuitele integrate, au înregistrat o creștere puternică.
China rămâne un magnet pentru investițiile străine, cu peste 30.000 de noi companii cu capital străin înființate în prima jumătate a anului, o creștere cu 11,7% comparativ cu anul trecut. Compoziția investițiilor străine se modifică, îndreptându-se spre industriile de înaltă tehnologie, cu creșteri semnificative în sectoare precum serviciile de comerț electronic, producția farmaceutică, industria aerospațială și echipamentele medicale.
Articolul subliniază că China nu este responsabilă pentru dezechilibrul comercial al SUA, o acuzație ce nu va rezolva problemele economice mai profunde existente. Multe dintre bunurile pe care China le exportă în SUA folosesc piese importate din alte țări, iar o mare parte provine de la companii americane care operează în China. Acestea sunt considerate exporturi chinezești, dar aduc beneficii firmelor americane.
Conform Xinhua, companiile americane multinaționale au înregistrat o creștere puternică în urma operațiunilor lor internaționale, adesea câștigând mai mult în străinătate decât acasă. Statisticile comerciale tradiționale ratează acest aspect, supraestimând deficitul comercial al SUA și ascunzând cine câștigă cu adevărat din globalizare, în mare parte americanii bogați și nu oamenii de rând.
Articolul califică drept ironic faptul că oficialii americani îi acuză pe alții de dezechilibru economic, ignorând în același timp dezechilibrele structurale profunde din SUA care pun în pericol nu doar publicul american, ci și economia globală. Un dezechilibru important reiese din modelul economic al SUA: „consum ridicat, economii scăzute”. Ratele de economisire personală au fost în declin timp de decenii, cu cifre recente care arată o performanță descurajantă în contextul creșterii costurilor de trai și al datoriilor gospodăriilor.
În ceea ce privește aspectul public, economiile federale s-au deteriorat accentuat pe măsură ce deficitele bugetare s-au mărit. SUA au înregistrat un deficit de 1,8 trilioane de dolari în anul fiscal 2024, urmat de un deficit de 1,3 trilioane de dolari în prima jumătate a anului fiscal 2025, ambele aproape de maxime istorice în afara perioadei pandemice.
Beijingul ironizează nivelul record al datoriei SUA, subliniind că o altă problemă de lungă durată este modelul de creștere alimentat de datorii al SUA. Guvernul american a început să se împrumute intens în anii ’80, iar datoria națională a crescut de la 3,2 trilioane de dolari în 1990 la aproape 37 de trilioane de dolari la ora actuală. Plățile dobânzii pentru această datorie depășesc în prezent cheltuielile anuale pentru apărare ale guvernului american.
Articolul evidențiază, de asemenea, chestiunea financiarizării economiei americane. Încă din anii 1970, SUA s-au dezindustrializat constant, îndepărtându-se de producție și comerț și îndreptându-se spre finanțe. Piețele financiare slab reglementate au dus la expansiunea excesivă a capitalului virtual, în timp ce economia reală, în special producția, a devenit din ce în ce mai golită de conținut. Aceste tendințe au aprofundat dezechilibrele comerciale și au fragilizat economia americană.
Ideea că economia Chinei este „dezechilibrată” nu se bazează pe fapte, concluzionează articolul, apreciind că este vorba, de fapt, de o narațiune politică creată pentru a justifica presiunea asupra Chinei.
