Isărescu dezvăluie motivele pentru care România nu adoptă euro
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat eșecul trecerii României la moneda euro, evidențiind faptul că s-a renunțat la orizontul aderării în momentul în care a fost abandonată o țintă fiscal-bugetară. „Aceasta a fost o decizie politică. Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber”, a afirmat Isărescu în cadrul prezentării Raportului privind inflația.
El a subliniat că România nu a îndeplinit condițiile necesare pentru aderare. „Prin 2013-2014-2015 îndeplineam criteriile de aderare. Chiar președintele Băsescu a stabilit o dată țintă. Dar apoi, s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul a menționat că nu este vorba despre un singur partid responsabil pentru îndepărtarea României de Eurozonă, ci că toți au contribuit prin stimularea fiscală. „În 2018 a fost ultima ședință pe această temă. După aceea, am renunțat la comitetele care aveau rolul de a pregăti aderarea la euro. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, discutăm despre euro peste 5-7 ani”, a adăugat el.
Analiștii financiar-bancari din România estimează că țara ar putea adera la zona euro în 2035, conform unui sondaj realizat de CFA România. Valorile anticipate variază între 5 și 20 de ani, iar un analist consideră că România nu va adera niciodată la zona euro.
Comisia Europeană a confirmat că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, conform evaluării progreselor făcute de țară în direcția aderării. În raportul său de convergență, Comisia a analizat progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia. România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în 2007 și au scăpat de Mecanismul de Cooperare și Verificare în 2023, dar în ceea ce privește zona euro, Bulgaria va adera la 1 ianuarie 2026.
