Franța la răscruce: Ce amenință stabilitatea guvernului din Paris?
Guvernul minoritar al Franței se află într-o situație precariousă, având șanse mari să fie demis luna viitoare. Trei partide principale de opoziție au anunțat că nu vor susține votul de încredere pe care premierul François Bayrou intenționează să-l solicite pe 8 septembrie, în legătură cu planurile sale de reduceri bugetare drastice. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, extrema stângă și socialiștii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu pot oferi susținere.
Dacă guvernul pierde votul de încredere în Adunarea Națională, acesta va cădea. Incertitudinea politică a provocat o reacție negativă din partea investitorilor, împingând prima de risc a obligațiunilor franceze peste echivalentele lor germane cu 5 puncte de bază, atingând cel mai înalt nivel de la jumătatea lunii iunie. Indicele CAC-40, care reunește principalele acțiuni franceze, a încheiat ziua de luni în scădere cu 1,6%, continuând tendința de scădere marți dimineață, din cauza tensiunilor politice din Franța.
Bayrou a recunoscut că obținerea încrederii într-un parlament foarte fragmentat este un pariu riscant. „Este riscant, dar este și mai riscant să nu faci nimic”, a afirmat el, subliniind pericolul major pe care îl reprezintă datoria enormă a țării. Votul de încredere va evalua dacă Bayrou are sprijinul necesar în parlament pentru a reduce bugetul cu 44 de miliarde de euro, în încercarea de a diminua deficitul, care a atins 5,8% din produsul intern brut anul trecut, aproape dublu față de limita oficială a UE de 3%.
Dacă guvernul cade, președintele Emmanuel Macron ar putea numi un nou prim-ministru sau ar putea solicita lui Bayrou să rămână la conducerea unui guvern interimar, sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron a pierdut anterior un prim-ministru, Michel Barnier, în urma unui vot de neîncredere privind bugetul, la sfârșitul anului 2024.
Chiar dacă guvernul câștigă votul de încredere, acest lucru ar însemna doar că are sprijin pentru opiniile sale privind problemele fiscale, votul asupra bugetului propriu-zis urmând să aibă loc mai târziu în cursul anului. Bayrou a propus eliminarea a două sărbători legale și înghețarea cheltuielilor sociale și a tranșelor de impozitare în 2026 la nivelurile din 2025, fără ajustarea acestora în funcție de inflație. El a menționat că propunerea sa de a elimina sărbătorile legale ar putea fi modificată.
Liderul RN, Jordan Bardella, a declarat că Bayrou a anunțat practic „sfârșitul guvernului său” prin solicitarea votului. RN nu va vota niciodată în favoarea unui guvern ale cărui decizii fac poporul francez să sufere, a adăugat el. La rândul său, partidul de extremă stângă La France Insoumise (LFI) a afirmat că votul va marca sfârșitul guvernului, iar voturile socialiștilor vor fi decisive pentru soarta lui Bayrou. Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a declarat că socialiștii nu vor vota în favoarea moțiunii de încredere pentru Bayrou.
Votul de încredere va avea loc cu doar două zile înaintea unor proteste planificate, anunțate pe rețelele sociale și susținute de partidele de stânga și de unele sindicate, comparabile cu protestele „Vestelor galbene” din 2018, care au izbucnit din cauza creșterii prețurilor la combustibili și a costului ridicat al vieții.
Ministrul justiției, Gérald Darmanin, a salutat gestul „extrem de curajos și foarte democratic” al lui François Bayrou și a exprimat dorința de a continua negocierile cu grupurile politice pentru a ajunge la un compromis. În cazul unui eșec, el consideră că „nu trebuie exclusă ipoteza” dizolvării guvernului, chiar dacă aceasta „costă scump Franța”. Deși pariul prim-ministrului este perceput ca sinucigaș, Darmanin a subliniat că „sinucigaș” ar fi ca țara să nu aibă buget, denunțând amenințările multiple de instabilitate care fac Franța „mai mică, mai dificilă”.
