Donald Trump și Nicolas Maduro: Conflicte și Strategii în Tensiunile Dintre SUA și Venezuela
Doña Rosita a fugit din Columbia acum mai bine de 50 de ani din cauza sărăciei și a violenței, ajungând în Caracas în anii 1970. Atunci, orașul venețuelean era un loc cosmopolit, plin de lux, față de orașul ei natal. În 1992, au apărut zvonuri despre o lovitură de stat împotriva președintelui Carlos Andrés Pérez. Doña Rosita și-a făcut provizii, în ciuda asigurărilor vecinilor că nu se va întâmpla nimic. Totuși, Hugo Chávez a încercat să-l răstoarne pe Pérez, provocând o perioadă de frică și anxietate. Acum, Venezuela se confruntă cu o situație similară.
Recent, președintele american Donald Trump a desfășurat nave, distrugătoare cu rachete ghidate și un submarin nuclear în apele internaționale din apropierea Venezuelei, afirmând că măsura are scopul de a combate traficul de droguri. Nicolás Maduro, pe care Washingtonul îl consideră liderul unui cartel „narcoterorist”, consideră aceste acțiuni un precursor al unei invazii. O intervenție militară americană ar reprezenta prima operațiune de amploare în America Latină de la invazia Panama din 1989.
Guvernul venezuelean a mobilizat milioane de membri ai milițiilor și noi recruți pentru a se alătura sutelor de mii de soldați deja mobilizați. Flota americană desfășurată la sud de Caraibe a deschis deja focul, având ca țintă o ambarcațiune care se presupune că transporta droguri. Un ministru venezuelean a susținut că un videoclip care arată cum racheta a lovit nava a fost creat cu inteligență artificială, dar Caracas a considerat atacul ca pe un act de ostilitate.
Pentagonul a raportat că avioane de vânătoare F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat una dintre navele americane, iar Trump a autorizat comandanții militari să le doboare, dacă va fi necesar. La Palatul Miraflores, liderii chaviști se plâng că SUA doresc să distrugă țara cu rachete. Guvernul lui Maduro a rezistat timp de mai bine de un deceniu, în ciuda unei scăderi severe a PIB-ului, comparabilă cu cea a națiunilor aflate în război. În ciuda pierderii alegerilor din 2024 în fața opoziției, Maduro s-a autoproclamat președinte și nu este dispus să se retragă.
Departamentul de Stat al administrației Trump a oferit recompense de 50 de milioane de dolari pentru informații care să conducă la arestarea lui Maduro, 15 milioane de dolari pentru ministrul Apărării, Vladimir Padrino López, și 25 de milioane de dolari pentru Diosdado Cabello, numărul doi al regimului. Politicienii cheie din guvernul venezuelean, Delcy și Jorge Rodríguez, sunt și ei sancționați de Departamentul Trezoreriei SUA.
Apelurile la calm continuă, iar experți subliniază că nu există un plan la scară largă pentru a răsturna regimul Maduro. Există îngrijorări cu privire la efectele unei posibile intervenții militare, iar analistul venezuelean Andrei Servin consideră că Washingtonul vizează instabilitatea regimului, nu neapărat democrația. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că Maduro conduce un cartel implicat în activități ilicite, dar nu există dovezi concludente că acesta este personal implicat.
În ciuda tensiunilor extreme din ultimele luni, care au fost precedate de perioade de calm, Maduro s-a autoproclamat președinte pe 10 ianuarie, fără a întâmpina obstacole majore. Chavismul continuă să demonstreze o gândire strategică, navigând prin crize și menținându-se la putere. Maduro a declarat recent că îl respectă pe Trump și este deschis la negocieri, în ciuda retoricii ostile din trecut.
În concluzie, viitorul relațiilor dintre SUA și Venezuela rămâne imprevizibil, iar Doña Rosita își menține cămara aprovizionată pentru orice eventualitate.