Structura Apărării Aeriene NATO în Europa: Eficiența în Fața Dronelor Rusești
Recent, incidentele legate de invadarea spațiului aerian al țărilor NATO de către drone rusești (10 septembrie – Polonia, 13 septembrie – România) au fost interpretate de experți și jurnaliști ca o verificare a pregătirii operaționale a apărării antiaeriene, precum și a hotărârii politice a alianței de a-și apăra membrii. În ambele cazuri, pentru interceptarea dronelor au fost trimise avioane de vânătoare, inclusiv din partea aliaților. Unele drone care au pătruns în Polonia au fost doborâte, în timp ce dronele care au intrat în România s-au întors în spațiul aerian ucrainean.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat reacția alianței la incidentul din Polonia drept „foarte reușită”.
Sistemul de Apărare Aeriană NATO
În cadrul sistemului de apărare aeriană al NATO în Europa, se folosesc 14 avioane AWACS pentru detectarea amenințărilor, bazate în Gailenkirchen, Germania. De asemenea, dronele RQ-4D Phoenix, cu baza în Sicilia, îndeplinesc funcția de supraveghere. Polonia a semnat un contract de aproape un miliard de dolari pentru achiziționarea de aerostate americane cu radare. Armata americană din Europa experimentează senzori acustici pentru a detecta sunetul dronelor.
În ceea ce privește mijloacele de interceptare, avioanele staționate la frontierele estice ale NATO joacă un rol cheie. Aceste forțe sunt în continuă rotație: Italia, Spania și Ungaria păzesc spațiul aerian al țărilor baltice, Italia patrulează în România, iar Olanda și Norvegia se ocupă de apărarea Poloniei. Majoritatea acestor avioane sunt de fabricație americană, precum F-16. După incidentul din 10 septembrie, Franța a trimis în Polonia trei avioane de vânătoare Rafale.
Pe lângă avioane, țările dispun și de sisteme terestre de apărare aeriană, inclusiv complexe proprii și sisteme americane Patriot, capabile să intercepteze avioane și rachete. Germania a desfășurat deja baterii Patriot în Polonia, iar Țările de Jos intenționează să facă același lucru. De asemenea, aliații americani și europeni mențin nave echipate cu radare și interceptori în regiune.
Sisteme AEGIS și Comandament
SUA au desfășurat în România și Polonia sisteme de apărare antirachetă AEGIS Ashore, amplasarea acestora fiind considerată un pas agresiv de către Rusia. Toate aceste mijloace sunt integrate în sistemul comun de apărare aeriană și antirachetă al NATO (IAMD), condus de comandamentul unit din Ramstein, Germania. Acesta include două centre de control al operațiunilor: unul în Germania, pentru zona de nord, și unul în Spania, pentru direcția sudică.
O parte semnificativă a complexelor europene de apărare aeriană a fost transferată Ucrainei, care se confruntă cu bombardamente din partea Rusiei. Germania a trimis la Kiev două baterii Patriot, iar complexele comandate de Elveția au fost de asemenea direcționate către Ucraina.
Mark Rutte a menționat că NATO trebuie să crească cu 400% numărul mijloacelor de apărare aeriană pentru a se conforma planurilor militare oficiale, însă este practic imposibil să se închidă tot spațiul aerian european.
Incidentele cu Drone
În ultimii doi ani, dronele și rachetele rusești au traversat granițele NATO, cu resturi căzute în România și rachete zburând în Polonia. Polonia a descoperit o rachetă care a căzut lângă Bydgoszcz, la 400 de kilometri de granița cu Ucraina. Armata poloneză a declarat că, pe 10 septembrie, majoritatea dronelor erau „momeală”, neavând încărcături explozive, și au fost lansate pentru a supraîncărca sistemul ucrainean de apărare aeriană. Interceptarea dronelor ieftine nu este considerată rentabilă cu sistemele de interceptare Patriot.
Multe țări NATO lucrează la dezvoltarea unor soluții ieftine pentru combaterea dronelor pe distanțe scurte, precum lasere și drone de interceptare, dar aceste inițiative nu au fost încă implementate la scară largă. Conform estimărilor Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), apărarea aeriană europeană cu rază medie și mică de acțiune este slab pregătită pentru un conflict de amploare.
Dependenta de SUA
Deși forțele aeriene europene dispun de sute de avioane de luptă și patrulează regulat flancul estic, NATO rămâne extrem de dependentă de SUA. Ucraina a acuzat membrii europeni ai NATO că minimizează importanța atacurilor rusești pentru a evita escaladarea, având temeri legate de sprijinul american în cazul unui conflict direct. Polonia, pe de altă parte, susține că dronele rusești au fost lansate intenționat asupra teritoriului său și acționează pentru a le doborî, în timp ce alte țări europene nu sunt încă pregătite să urmeze exemplul Israelului în interceptarea dronelor inamice.
Regulile NATO interzic doborârea țintelor deasupra Ucrainei sau Belarusului fără o decizie unanimă a tuturor celor 32 de țări membre, ceea ce ar putea duce la opoziția unor state precum Ungaria sau Slovacia.
