Abrudean: „Mandatele șefilor serviciilor trebuie să aibă o durată restrânsă”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat marți, la Parlament, că mandatele șefilor serviciilor de informații ar trebui limitate în timp, în contextul controversei legate de activitatea directorului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. Abrudean a subliniat că o astfel de limitare este necesară „pentru sănătatea democrației” și a adăugat că Parlamentul ar trebui să reia discutarea rapoartelor de activitate ale serviciilor.
Întrebat când a fost transmis ultima dată raportul de activitate al SPP Parlamentului, Abrudean a afirmat că va verifica informația, menționând că rapoartele sunt, în general, transmise. „Ar fi momentul să fie discutate rapoartele de activitate ale serviciilor”, a afirmat el, subliniind că nu doar rapoartele SPP, ci și cele ale SRI și SIE nu au mai fost analizate de ceva vreme.
Abrudean a susținut că este necesară limitarea mandatelor șefilor serviciilor, afirmând: „Cu siguranță, da. Este nevoie, pentru sănătatea democrației, ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp. Cred că așa este corect, cred că asta se întâmplă și în alte țări și noi vom susține asta”.
În contextul dezvăluirilor recente ale Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu și presupusa sa implicare în evenimentele din timpul Revoluției din 1989 și Mineriadei din iunie 1990, Abrudean a fost întrebat dacă șeful SPP ar trebui să demisioneze sau să fie demis. El a răspuns că fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut sau face, subliniind că dezvăluirile și investigațiile trebuie verificate de instituțiile abilitate. „În momentul în care există confirmări, evident că vor trebui luate măsuri”, a adăugat el.
Lucian Pahonțu a respins acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea Revoluției și a protestelor din timpul Mineriadei, declarând că afirmațiile sunt „neadevărate și lipsite de fundament”. Totuși, Recorder a contestat această versiune, prezentând documente din arhive și declarații de la foști militari care indică participarea militarilor din unitatea lui Pahonțu la evenimentele din 13 și 14 iunie 1990. De asemenea, publicația a susținut că relatarea lui Pahonțu despre unitatea sa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 este contrazisă de dovezi din Dosarul Revoluției.
Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind numit de fostul șef de stat Traian Băsescu. La 2 noiembrie 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, el a fost trecut în rezervă din calitatea de militar printr-un decret semnat de fostul președinte Klaus Iohannis. Conform legislației în vigoare, funcția de director al SPP poate fi ocupată și de un civil, cu rang de secretar de stat, iar numirea este făcută de președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Pe 20 februarie 2018, Camera Deputaților și Senatul au votat înființarea unei comisii de anchetă privind activitatea directorului SPP, Lucian Pahonțu, pentru a verifica dacă acesta a implicat instituția în activități care exced cadrului legal de funcționare.
În 2018, fostul deputat PSD, Liviu Pleșoianu, a propus limitarea mandatelor directorilor serviciilor de informații la un singur mandat de maximum patru ani, argumentând că limitarea este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii.
Analizele recente arată că rapoartele de activitate ale SRI și CSAT nu au mai ajuns la votul plenului Parlamentului din decembrie 2025, iar documentele pentru anii următori au rămas blocate la nivelul comisiilor parlamentare. Rapoartele SIE sunt secretizate prin lege și pot fi consultate doar de membrii comisiei parlamentare de control.
