Academia Română își reafirmă deschiderea față de primirea patrimoniului lui Constantin Brâncuși din Paris
Academia Română a emis un comunicat prin care revine asupra unor informații circulante în spațiul public referitoare la o presupusă respingere a ofertei de donație a sculptorului Constantin Brâncuși către statul român în perioada comunistă. Se vorbește despre o donație care ar fi inclus atelierul sculptorului și conținutul acestuia, donație care ar fi fost refuzată de Academie. Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, a explicat că Brâncuși „nu a avut niciodată intenția de a lăsa moștenirea sa artistică unui stat cu regim comunist stalinist” și a subliniat că informațiile care falsifică biografia artistului continuă să apară în spațiul public.
Academia Română a menționat că, în conformitate cu o precizare din 15 martie 2021, acest comunicat este o reacție la afirmațiile conform cărora, în 1951, Brâncuși ar fi donat atelierul său statului român, donație care ar fi fost refuzată. Procesul-verbal al ședinței Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă din 7 martie 1951, invocat de susținătorii acestei teorii, consemnează doar desfășurarea unei ședințe obișnuite, fără a face referire la o donație.
În acest context, Academia a precizat că procesul-verbal nu conține nicio mențiune despre o ofertă de donație de la Brâncuși, iar cercetarea arhivei acestuia de la Muzeul de Artă Modernă din Paris nu a relevat documente care să ateste dorința de a dona atelierul statului român. Astfel, nu se poate afirma că Academia a refuzat o donație care nu a existat.
Brâncuși a părăsit România la vârsta de 28 de ani, dar a continuat să-și iubească țara natală, având în vedere regimul totalitar care a preluat puterea. Atelierul său din Paris a fost lăsat în urma sa prin testament către statul francez, cu obligația de a-l reconstitui, preferabil în Muzeul de Artă Modernă din Paris, unde Brâncuși a avut o vizibilitate mult mai mare decât în România comunistă.
Academia Română a subliniat că Brâncuși nu a fost niciodată în situația de a oferi opera sa României, care se afla departe de convingerile sale artistice. Prin urmare, Academia Română nu a refuzat niciodată găzduirea patrimoniului lui Constantin Brâncuși, aflat în prezent la Paris.
