Adrian și Natalia, ocrotitorii căsniciei ortodoxe, sărbătoriți pe 26 august
Credincioșii creștin ortodocși îi pomenesc anual pe Sfinții Adrian și Natalia pe 26 august. Aceștia au trăit în Nicomidia, în vremea împăratului Maximian. Adrian, un pagân și pretor al Nicomidiei, s-a convertit la creștinism după ce a fost martorul curajului și blândeții a 23 de bărbați creștini. La vârsta de 28 de ani, el a decis să devină creștin.
Când împăratul a aflat despre alegerea lui Adrian, l-a întrebat: „Ți-ai ieșit din minți?”. Adrian a răspuns: „Nu, abia acum mi le-am aflat”. A fost arestat și închis împreună cu ceilalți creștini. La doar treisprezece luni după căsătorie, Adrian a fost torturat, iar soția sa, Natalia, a fost alături de el, întărindu-l în credință.
Înainte de execuție, temnicerii i-au permis lui Adrian să-și ia rămas bun de la soție. Temându-se că acesta a renunțat la credința sa, Natalia a încuiat ușa. Însă, după ce a aflat motivul revenirii lui, supărarea ei s-a transformat în bucurie. După o ultimă despărțire, s-a întors cu el la temniță, unde l-a îndemnat să rămână concentrat pe bunătățile cerești, spunându-i: „Scurte sunt caznele, dar cele ce urmează sunt fără de sfârșit”.
Adrian și cei 23 de creștini au suferit torturi severe, iar împăratul a ordonat ca brațele și picioarele lor să fie zdrobite. În urma acestor chinuri, Adrian și ceilalți au murit. După câteva zile, Natalia a avut o vedenie în care Adrian i-a spus că și ea va veni în curând în lumina cerească. După împlinirea timpului vestit, Natalia și-a dat duhul, alăturându-se astfel soțului ei în împărăția lui Dumnezeu.
Rugăciune către Sfinții Adrian și Natalia pentru armonie în familie
„O, sfinţită pereche, Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia, fericiţilor soţi şi vitejilor pătimitori! Auziţi-ne pe noi, care ne rugăm vouă cu lacrimi, şi trimiteţi asupra noastră toate cele de trebuinţă sufletelor şi trupurilor noastre, şi rugaţi-L pe Hristos Dumnezeu să ne miluiască şi să facă cu noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre. Aşa, Sfinţilor Mucenici primiţi glasul rugăciunii noastre, şi izbăviţi-ne cu mijlocirile voastre de foamete, de molimă, de cutremur, de potop, de foc, de grindină, de sabie, de năvălirea celor de alt neam şi de războiul cel dintre noi, de moartea năprasnică şi de toate nevoile, necazurile şi bolile, ca pururea fiind întăriţi cu rugăciunile voastre să preaslăvim pe Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună şi Celui Fără de început al Său Părinte şi Preasfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.”
