Ajustarea costurilor medicamentelor din Statele Unite pune în pericol accesibilitatea acestora în Europa
Eforturile președintelui Donald Trump de a alinia prețurile medicamentelor din Statele Unite cu cele mai scăzute niveluri practicate de principalii parteneri comerciali ai Americii amenință să oprească lansarea de noi medicamente în Europa și să forțeze creșterea prețurilor în regiune, avertizează grupurile industriale și analiștii, conform POLITICO.
La sfârșitul lunii iulie, Trump a comunicat producătorilor de produse farmaceutice că au la dispoziție două luni pentru a ajusta prețurile din SUA pentru medicamentele de marcă la nivelurile cele mai scăzute oferite în alte țări dezvoltate. În cazul în care nu reușesc, Trump a promis că va folosi „toate instrumentele pentru a proteja familiile americane de practicile abuzive de stabilire a prețurilor la medicamente”. Aceasta este a doua încercare a lui Trump de a reglementa astfel de prețuri; prima, din 2020, a fost blocată de un judecător federal.
Scrisorile de la Casa Albă către producătorii de medicamente detaliază pașii necesari pentru a ajunge la prețurile producătorilor mondiali, ceea ce ridică îngrijorări în Europa cu privire la întârzierile în lansare, prețuri semnificativ mai mari și, în cele din urmă, acces redus la medicamente inovatoare. Helmut Brand, profesor de sănătate publică europeană la Universitatea Maastricht, a declarat că legarea prețurilor din SUA de cele mai mici costuri din țările cu venituri mari ar avea „efecte de domino semnificative în UE”. SUA reprezintă cea mai mare piață farmaceutică din lume, având mai mult de jumătate din cererea totală de medicamente eliberate pe bază de rețetă, astfel încât scăderea prețurilor din SUA ar afecta cel mai puternic veniturile industriei.
În loc să reducă prețurile din SUA pentru a îndeplini cerințele lui Trump, companiile ar putea alege să majoreze prețurile sau să întârzie lansările în Europa și pe alte piețe mai mici. Brand a declarat că întârzierea intrării medicamentelor pe piețele cu prețuri scăzute pentru a evita erodarea prețurilor pe piețele mai mari și profitabile este un „efect secundar cunoscut al stabilirii prețurilor de referință externe”. Alexander Natz, șeful lobby-ului antreprenorilor din biotehnologie Eucope, a subliniat că discuțiile cu trei companii farmaceutice americane au relevat o incertitudine față de lansările din Europa, în special în Germania.
Natz a avertizat că întârzierile în lansare vor duce, în cele din urmă, la tratamente mai slabe pentru pacienți și ar putea avea „implicații uriașe asupra drepturilor pacienților și a nevoilor acestora de a obține medicamente inovatoare” în Europa. Companiile mici și mijlocii vor avea dificultăți mai mari în a absorbi pierderile de venituri comparativ cu marii jucători din industrie, ceea ce le face situația și mai complicată, mai ales pentru cele care dezvoltă medicamente pentru boli rare, unde lipsesc tratamente alternative.
Astfel, companiile menționate de Natz ar putea alege să aștepte pentru a observa cum va fi implementată politica cerută de Trump. Graham Cookson, director executiv al Office of Health Economics, a menționat că acest lucru ar putea fi o „scurtă pauză” până când detaliile implementării vor fi clare, dar ar putea duce și la întârzieri pe termen lung.
O altă tactică posibilă ar fi stabilirea unor prețuri medii mai mari pentru a satisface piețele mari, excluzând țările mai mici cu venituri reduse, ceea ce ar mări decalajul accesului pacienților între Europa de Vest și cea de Est, a afirmat Brand.
Totuși, schema ar putea să nu afecteze atât de mult pe cât se anticipa, în funcție de aplicarea ei la prețurile de listă sau la prețurile nete, care includ rambursări confidențiale. Accesul la prețurile nete confidențiale este aproape imposibil, ceea ce ar putea însemna că schema națiunii celei mai favorizate (MFN) va fi legată de prețurile de listă. Dacă acest lucru se va întâmpla, companiile ar putea să crească prețurile în afara SUA, menținând în același timp prețurile nete neschimbate, ceea ce ar oferi o iluzie de convergență a prețurilor.
Propunerea vine în contextul unor tensiuni comerciale transatlantice, inclusiv tarifele americane planificate pentru produsele farmaceutice. Trump a ordonat o anchetă „Secțiunea 232” privind importurile de produse farmaceutice, pentru a evalua dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Oficialii americani au indicat că acest lucru ar putea conduce la impunerea de taxe suplimentare. Uniunea Europeană se așteaptă ca tarifele să nu depășească 15%, ceea ce ar fi suficient pentru a crește prețurile medicamentelor vândute în SUA.
Pentru producătorii europeni de medicamente, există încă multe necunoscute cu privire la modul în care se va aplica schema MFN și tarifele pentru produsele farmaceutice. Lobby-ul EFPIA a declarat că este prea devreme pentru a evalua implicațiile asupra Europei sau a statelor membre, dar a avertizat că implementarea prețurilor MFN ar putea afecta locurile de muncă și capacitatea de a descoperi și livra medicamente noi pentru pacienți.
EFPIA face lobby pentru a face piața europeană mai atractivă pentru industria farmaceutică, pledând pentru o regândire a modului în care se prețuiește inovația și pentru creșterea cheltuielilor pentru medicamente inovatoare. În timp ce Comisia Europeană monitorizează îndeaproape implementarea politicii MFN din SUA, se angajează să mențină UE ca o destinație atractivă pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul bolilor rare.
