Alarmă în sănătatea mintală: Comitetul European pentru Prevenirea Torturii semnalează lipsurile din spitalele de psihiatrie românești
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include concluziile unei vizite ad-hoc efectuate în România, care semnalează probleme persistente în spitalele de psihiatrie legală.
CPT vizitează locuri de detenție din statele părți la Convenția europeană pentru prevenirea torturii pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, în vederea consolidării protecției acestora împotriva torturii și a tratamentelor inumane sau degradante. Printre aceste locuri se numără închisori, centre de detenție pentru minori, secții de poliție, centre de retenție pentru străini, spitale psihiatrice și instituții sociale.
Raportul din 2025 subliniază tendințele observate în timpul vizitelor și recomandările sale de lungă durată care nu au fost implementate. CPT regretă că supraaglomerarea penitenciarelor riscă să devină o normă în mai multe sisteme penitenciare din Europa, ca urmare a creșterii continue a populației carcerale după pandemia de COVID-19, afectând în special regimul detenției preventive. Supraaglomerarea afectează funcționarea închisorilor, expunând persoanele la tratamente inumane și degradante, favorizând criminalitatea în închisori, degradând relațiile dintre personal și deținuți și crescând riscurile de violență, tensiuni și deteriorare a sănătății mintale.
Comitetul sugerează soluții prin abordări multidimensionale, inclusiv revizuirea politicilor de executare a pedepselor, promovarea alternativelor la detenție și stabilirea unei limite stricte a numărului de deținuți în fiecare penitenciar. De asemenea, CPT monitorizează interesul reînnoit al unor state pentru externalizarea detenției către alte țări.
Raportul ridică îngrijorări cu privire la regimurile de detenție preventivă și de maximă securitate, unde persoanele aflate în arest preventiv sunt adesea ținute închise peste 22 de ore pe zi, ceea ce poate fi extrem de dăunător. CPT subliniază necesitatea existenței unor garanții și controale adecvate pentru a evita izolarea de facto și restricțiile excesive.
Referitor la secțiile de poliție, CPT a observat îmbunătățiri în profesionalizarea forțelor de ordine, cu o scădere a acuzațiilor de rele tratamente fizice. Abuzurile apar mai ales în momentul arestării și în cadrul interogatoriilor informale. CPT recomandă instruirea poliției în metode de interogare și aplicarea unei politici de toleranță zero față de violență.
În urma vizitelor în centrele de retenție pentru străini, CPT constată deficiențe grave, precum supraaglomerarea, spații neadecvate și condiții materiale precare, exprimând îngrijorări serioase cu privire la tratamentul migranților vulnerabili, cum ar fi copiii și mamele cu copii mici. CPT rămâne preocupat de acuzațiile credibile privind respingeri sumare și forțate, uneori însoțite de violențe fizice grave.
În monitorizarea instituțiilor de sănătate mintală, CPT a identificat bune practici, dar persistă probleme semnificative legate de lipsa personalului medical, consimțământul la tratament și utilizarea izolării sau a constrângerii mecanice ori chimice, care necesită un control mai strict. În noiembrie 2025, CPT a adoptat un standard actualizat privind îngrijirea medicală în închisori, iar un nou standard pentru instituțiile de protecție socială este programat pentru 2026.
În 2025, CPT a efectuat 22 de vizite în 20 de țări, inspectând 182 de locuri de detenție, inclusiv 74 de închisori, 69 de secții de poliție, 17 spitale psihiatrice, 11 centre de retenție pentru străini și 10 instituții sociale.
O nouă vizită ad-hoc a avut loc în România între 30 septembrie – 11 octombrie 2024, concluziile fiind publicate pe 15 octombrie 2025. Raportul se concentrează asupra tratamentului și condițiilor de viață ale pacienților din cele patru spitale de psihiatrie legală. Vizita a fost efectuată ca urmare a recomandărilor formulate după cea din 2022 și a evidențiat probleme sistemice grave care rămân nerezolvate.
CPT a colectat acuzații credibile de rele tratamente fizice aplicate de personalul auxiliar, inclusiv palme, lovituri cu pumnul și utilizarea armelor cu impulsuri electrice. De asemenea, nevoile de bază ale pacienților erau neglijate, iar mai multe decese ar fi fost cauzate de obstrucționarea căilor respiratorii în timpul alimentației, ceea ce indică lipsa unei evaluări și a unei îngrijiri adecvate pentru pacienții cu risc.
Condițiile materiale din spitale erau dificile, iar unitățile supraaglomerate și prost concepute ofereau adesea un mediu similar celui carceral. Lipsa de personal agrava situația, expunând pacienții la neglijență și practici abuzive.
România a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii în 1994, iar prima vizită a Comitetului a avut loc în 1995. De la ratificare, CPT a efectuat 14 vizite în România, inspectând 73 de unități de poliție, 35 de penitenciare, 18 instituții psihiatrice, 13 instituții sociale și educativ-corecționale și 2 centre de detenție pentru migranți. România nu a acceptat publicarea automată a rapoartelor de vizită.
