Alegerile din Republica Moldova 2025
Urmează cele mai importante alegeri parlamentare din istoria Republicii Moldova, în care cetățenii sunt chemați la urne pentru a alege între Uniunea Europeană și supunerea față de Kremlin. Moscova a intensificat acțiunile de sabotare a direcției pro-europene a Republicii Moldova, recurgând la război hibrid și la coruperea alegătorilor. Scopul final al acestor acțiuni este ca Vladimir Putin să preia puterea politică de la Chișinău.
Preluarea Republicii Moldova a devenit un obiectiv strategic pentru Rusia, iar departamente întregi din birourile de propagandă ale Moscovei lucrează pentru a decredibiliza atât Maia Sandu, președintele actual, cât și Uniunea Europeană. Analizele demonstrează că fermele de boți sunt folosite intens pentru a promova partidele pro-ruse în Chișinău. Se suspectează că, odată ajunși la putere, aceștia vor folosi Republica Moldova ca o platformă pentru deschiderea unui nou front în Ucraina, având în vedere că trupele Rusiei sunt staționate în zona separatistă Transnistria din 1922.
Contextul istoric și constituțional
Republica Moldova a avut un singur moment în care președintele a putut să-și exercite în totalitate atribuțiile, și anume atunci când Parlamentul era controlat de partidul lui Vladimir Voronin. Încă din 1991, când Moldova a devenit stat independent, cetățenii au ales direct președintele, iar puterea a fost împărțită conform unui regim semi-prezidențial. În urma reformei constituționale din 2000, alegerile pentru președinte au fost preluate de Parlament, ceea ce a limitat puterea șefului statului.
În martie 2016, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale amendamentele din 2000, revenind la alegerea directă a președintelui de către popor. Conform Constituției, președintele reprezintă statul și este garantul suveranității naționale, având atribuții precum convocarea Parlamentului, inițiativa legislativă și dizolvarea Parlamentului.
Procedura de suspendare a președintelui
Constituția stipulează că președintele poate fi suspendat în caz de încălcări grave ale legii, prin votul a două treimi dintre deputați. Suspendarea este inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și, dacă este aprobată, un referendum va decide soarta președintelui.
Republica Moldova a avut experiențe anterioare cu suspendări. Între 2017 și 2018, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a fost suspendat de mai multe ori pentru refuzul de a semna decretele Parlamentului. Pro-rușii își construiesc discursul pe acuzațiile de „trădare de țară” adresate Maiei Sandu, ceea ce ar putea fi un motiv pentru a iniția proceduri de suspendare în cazul în care aceștia câștigă majoritatea în Parlament.
