CCR a respins contestația lui Ilie Bolojan în conflictul legat de datoria de 4,8 miliarde de lei față de magistrați
Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. CCR a respins sesizarea formulată de Ilie Bolojan, care susținea că instanțele au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative prin obligarea Guvernului să aloce bani pentru plata restanțelor salariale din Justiție.
Judecătorii constituționali au concluzionat că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Sesizarea lui Bolojan a fost formulată după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, obținând, în primă instanță, o hotărâre favorabilă privind plata drepturilor restante.
Bolojan a motivat demersul la CCR, afirmând că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.” El a argumentat că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiție. În opinia sa, „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ICCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Premierul interimar a menționat o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanțe salariale câștigate în instanță.
Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
