Alertă de știri: România se debarasează de „miriște”: S&P menține ratingul BBB-, dar viziunea pe termen lung rămâne sumbră
România evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la BBB-, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade” (n.r. recomandată investițiilor), iar decizia vine într-un moment extrem de sensibil pentru economia românească, după cinci luni de criză politică și într-un context în care piețele urmăresc atent capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală.
S&P Ratings arată că ar putea reduce ratingurile României „dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028”. Scenariul optimist al evaluatorilor spune că România ar putea trece de la o perspectivă „negativă” la una „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se vor reduce.
Actualizare 23:10
„În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, scrie agenția în comunicatul de presă prin care anunță că „a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.
„Ne așteptăm ca consolidarea fiscală în perioada 2027-2028 să fie susținută de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politică. Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a accentuat expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbările de sentiment ale investitorilor; în consecință, formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor vulnerabilități suplimentare”, mai scrie sursa citată.
Perspectivă
Perspectiva negativă reflectă opinia noastră conform căreia riscurile legate de punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a finanțelor publice ale României și de reducere a deficitului său extern rămân ridicate. De asemenea, reflectă vulnerabilitatea României la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a ponderii ridicate a deținerilor de datorie publică de către nerezidenți.
Scenariul pesimist
Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Există riscuri ca eșecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică să pună în pericol consolidarea bugetară și să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe se intensifică – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar deraia așteptările privind inflația pe termen mediu ale României, slăbind în același timp în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.
Scenariul optimist
Am putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare ale României se vor reduce, stopând erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți. Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual ancorat într-un consens politic larg – alături de o redresare a creșterii economice.
Justificare
Confirmarea ratingului reflectă așteptarea noastră de bază pe termen scurt că România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru 2026.
Decidenții politici români au promovat cu succes, în cursul verii, legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din RRF care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
Cu toate acestea, un impas politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029.
Concluzie
Decizia S&P reprezintă ultima evaluare programată în acest an dintre cele trei mari agenții internaționale de rating. România a trecut deja prin evaluările Fitch și Moody’s, care au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspective negative. Miza este cu atât mai mare cu cât România se află la cea mai joasă treaptă a categoriei „investment grade”. O singură treaptă mai jos, la BB+, ar însemna intrarea în categoria cunoscută pe piețele financiare drept „junk”, adică nerecomandată investițiilor.
