Curtea Constituțională analizează cererea AUR referitoare la Legea „austerității”
Curtea Constituțională a României discută, marți, sesizarea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului. AUR susține că această lege este „toxică, profund nedreaptă și profund neconstituțională”, reprezentând un abuz de putere. Potrivit AUR, guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament.
AUR afirmă că invocarea urgenței este un „fals grosolan”, subliniind că deficitul bugetar nu a apărut peste noapte și că guvernul a avut ani la dispoziție pentru a interveni prin mecanismele democratice. „Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ”, se menționează în comunicatul partidului. Printre măsurile criticate se numără eliminarea facilităților pentru familiile cu copii, înghețarea salariilor și anularea compensațiilor legale pentru concediile neefectuate, toate acestea fiind considerate un atac asupra justiției și separației puterilor în stat.
AUR subliniază că, în timp ce personalul militar se află la limita subzistenței, cinci vicepremieri și sute de sinecuri bugetofage își mențin privilegiile intacte. „Guvernul cere ‘austeritate’ celor care abia supraviețuiesc, în timp ce sinecuriștii se plimbă în mașini de lux plătite din banii contribuabililor”, afirmă reprezentanții AUR.
Partidul consideră că legea nu doar că este neconstituțională, ci și periculoasă, pentru că deschide calea unei guvernări în care Executivul face legi fără control parlamentar, ignorând Constituția și drepturile cetățenești. AUR a cerut Curții Constituționale să respingă în totalitate această lege și să apere principiile fundamentale ale statului de drept.
De asemenea, AUR a depus și susținut în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l de sărăcirea românilor. Prima moțiune de cenzură împotriva guvernului a fost respinsă pe 14 iulie, cu 134 de voturi „pentru” și doar 4 „împotrivă”, dintr-un total de 138 de voturi exprimate. Era nevoie de 233 de voturi „pentru” pentru ca moțiunea să treacă.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 7 iunie pentru primul pachet de măsuri fiscale, ceea ce a dus la inițierea moțiunii de cenzură de către Opoziție, care a acuzat Executivul de uzurpare a puterii legale. Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are deja semnale economice pozitive și a îndemnat Opoziția să contribuie la soluții, nu să fie parte din problemă.
Conform Constituției, Executivul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program sau a unui proiect de lege. În cazul în care guvernul nu este demis prin moțiune de cenzură, proiectul de lege se consideră adoptat, iar aplicarea programului devine obligatorie pentru guvern.
