Atacul din școala bistrițeană: analiza experților asupra comportamentului elevului – „O formă de imitație”
Atacul de la școala din Bistrița, în urma căruia o profesoară și un elev au fost răniți, ar putea avea legătură cu imitarea unor comportamente violente văzute pe rețelele sociale, a explicat criminologul Dan Antonescu. Acesta a subliniat că adolescentul suspectat de agresiune nu poate fi tras la răspundere penală, deoarece are sub 14 ani.
„În cazul nostru, pot să vă spun că, din păcate, copilul acesta nu va putea fi sancționat sub nicio formă din punct de vedere penal. Nu există această posibilitate. Până la 14 ani, ei știu acest lucru. Mulți dintre ei cunosc acest aspect, despre care am și scris de multe ori. Ei acționează ca niște maturi, își premeditează acțiunile și violențele, știind că nu vor fi pedepsiți. Am scris articole despre aceste situații și văd că legiuitorul nu este interesat de această problemă. Minorii beneficiază de un regim aparte în ceea ce privește reducerea pedepselor, iar cei sub 14 ani nu răspund penal pentru faptele lor”, a declarat Antonescu.
Potrivit legislației române, minorii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal, însă în cazul acestora pot fi dispuse măsuri de protecție specială, distincte de sancțiunile penale.
În ceea ce privește posibilele motive ale agresiunii, criminologul a luat în calcul existența unor frustrări acumulate de adolescent, dar și influența filmărilor distribuite pe platformele sociale. „Acest tânăr a acumulat niște frustrări pentru că a fost mutat disciplinar și a găsit pe cineva vinovat, probabil pe această doamnă profesoară, și și-a îndreptat toată ura împotriva ei. A fost un gest de teribilism. El a văzut, în aplicațiile pe care le folosește, foarte multe filmulețe care i-au dat idei. Motivația este cu totul alta, este o problemă pe care o vor stabili psihologii, procurorul și așa mai departe. Partea cea mai gravă o reprezintă faptul că el nu poate fi tras la răspundere penală”, a explicat Antonescu.
Întrebat despre imaginile publicate pe contul de TikTok atribuit elevului, în care acesta apare cu fața acoperită, purtând o cască de motocicletă și având asupra sa un cuțit, criminologul a susținut că gesturile adolescentului ar putea avea legătură cu dorința de a ieși în evidență. „La vârsta lui și la modul în care a acționat, este clar că nu este maturizat complet. Ei sunt foarte ușor de manipulat prin aceste filmulețe. Radicalizarea la el vine de unde și către unde? Este un soi de imitație la care apelează. Au impresia că, dacă imită o acțiune, un gest, așa cum sunt provocările de pe TikTok, au trecut o treaptă față de cei pe care îi desconsideră: colegi, prieteni și așa mai departe”, a adăugat acesta.
Posibile motive ideologice sau rasiale
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a afirmat că una dintre ipotezele care se conturează este aceea a unui atac motivat ideologic sau rasial, în urma unui proces de radicalizare în mediul online. „Deși informațiile publice sunt foarte puține, pare că se detașează ipoteza predominantă a unui atac motivat ideologic sau rasial, care are în spate un proces de radicalizare în mediul online”, a declarat Diaconu.
Medicul a făcut referire și la prezența unor simboluri numerice pe contul atribuit adolescentului, asociindu-le cu mișcări ce promovează supremația rasială. Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că elevul suspectat de agresiune ar fi căutat un alt copil, de etnie romă, aflat în plasament. Motivația atacului urmează însă să fie stabilită de anchetatori.
Întrebat dacă un adolescent poate ajunge să fie radicalizat fără ca familia să observe, psihiatrul a subliniat că responsabilitatea părinților trebuie analizată cu atenție, având în vedere și vulnerabilitățile copiilor, dar și influența comunităților online. „Este o întrebare la care trebuie să fim foarte atenți să nu extindem responsabilitatea dincolo de granițele ei firești. O responsabilitate a familiei există. Vorbim despre adolescenți neglijați, obișnuiți, respinși. Că se întâmplă în România anului 2026, nu ar trebui să ne surprindă, pentru că acest fenomen al injecției de otravă în mediul online a atins un paroxism în ultimii ani”, a explicat Diaconu.
