Avantajele surprinzătoare ale unei diete bogate în fibre
Diverticuloza, caracterizată prin apariția unor „buzunărașe” la nivelul colonului, este o afecțiune tot mai frecventă în lumea modernă, în special la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani. Aceasta este favorizată de o alimentație săracă în fibre și antioxidanți, bazată pe produse procesate și ultraprocesate, precum și de sedentarism. Aceste proeminențe ale peretelui colonului, numite diverticuli, sunt adesea asimptomatice, dar pot deveni problematice prin inflamații sau infecții, ducând la diverticulită.
Simptomele diverticulitei pot varia de la dureri abdominale și balonare, la constipație alternativă cu diaree, prezența sângelui în scaun, febră, greață și vomă, în funcție de severitatea afecțiunii.
Fibrele, deși nedigerabile, joacă roluri esențiale pentru sănătatea umană. Ele constituie substrat de fermentație pentru microbiota intestinală și facilitează tranzitul intestinal, contribuind la formarea scaunului. Se recomandă un aport zilnic de aproximativ 30 g de fibre, echivalent cu 14 g de fibre pentru fiecare 1.000 de kilocalorii. Comparativ, dieta actuală a omului modern conține doar aproximativ 13 g de fibre, uneori chiar mai puțin, la un aport caloric de peste 2.000 de kilocalorii. Insuficiența fibrelor duce la încetinirea tranzitului intestinal și la formarea diverticulilor.
Așadar, o dietă bogată în fibre este crucială pentru prevenirea diverticulozei și diverticulitei. Managementul acestei patologii implică o creștere treptată a aportului de fibre și o reducere în timpul puseelor, pentru a diminua frecvența scaunelor.
Alimente bogate în fibre
O metodă eficientă de a crește aportul de fibre treptat este includerea, săptămânal, a unuia-două alimente noi bogate în fibre. Acestea includ:
- Fructe: mere, pere, portocale, zmeură, mure, caise, prune, curmale;
- Cereale integrale: pâine și paste din făinuri integrale, musli, cartofi noi consumați cu coajă;
- Legume: morcovi, fasole verde, broccoli, varză, spanac;
- Leguminoase: fasole, linte, năut;
- Nucifere: nuci europene, migdale, arahide, nuci braziliene;
- Alte surse de fibre: quinoa, tărâțe, bulgur, semințe (floarea-soarelui, dovleac, chia, in).
Includerea acestor alimente în dietă aduce și alte beneficii. Fibrele absorb metale grele și reduc absorbția intestinală a zahărului și grăsimilor, contribuind astfel la un management mai bun al glicemiei și colesterolului. De asemenea, fibrele induc sațietate prin distensia tubului digestiv, ajutând la controlul greutății corporale. Este esențial ca, odată cu creșterea aportului de fibre, să crească și aportul de lichide, recomandându-se consumul a cel puțin 6 căni de apă pe zi. Ignorarea acestei recomandări poate irita mucoasa intestinală și poate conduce la formarea unui bol fecal dur.
Activitatea fizică zilnică este, de asemenea, o metodă eficientă de prevenire a constipației.
Regim alimentar în puseele de diverticulită
În timpul episoadelor de diverticulită, se recomandă un anumit regim alimentar:
Alimente de evitat:
- Pâine albă, paste din făină albă, orez alb;
- Alimente grase, prăjite, lactate cu conținut crescut de lactoză;
- Legume crude și anumite legume gătite (broccoli, conopidă, varză, sparanghel, țelină, castraveți, vinete, ciuperci, roșii);
- Fructe uscate și unele fructe proaspete (cireșe, vișine, curmale, smochine, struguri, grapefruit, kiwi, mango, kaki, ananas, rodii, portocale);
- Dulciuri și băuturi îndulcite;
- Băuturi carbogazoase și cele cofeinizate.
Alimente recomandate:
- Mâncăruri preparate prin coacere, fierbere sau pe grill;
- Legume gătite (sfeclă, morcovi, fasole verde, cartofi, dovleac, spanac, dovlecel);
- Lactate cu conținut redus de lactoză;
- Alternative la lactate din plante (lapte de soia, de mazăre, de migdale, de ovăz, unturi din oleaginoase, tofu);
- Fructe decojite: banane, pepene, mere, pere, piersici, caise, prune.
Aceste recomandări sunt valabile doar în perioadele de puseu, când aportul de fibre trebuie redus. În perioadele de remisie, se va crește din nou aportul de fibre, înlocuind produsele albe cu variante integrale și consumând cel puțin cinci porții de legume și fructe pe zi. Gustările pot include fructe, biscuiți integrali, fructe uscate și nucifere.
Perioada de post este favorabilă pentru un consum crescut de alimente naturale și puțin procesate, asigurându-se totodată o sursă adecvată de proteine din tofu, linte, năut, fasole și nucifere. Aceasta reprezintă o oportunitate de a ne obișnui cu un consum mai mare de alimente bogate în fibre.
