Balcanii: Noii „prieteni problematici” ai Europei
Instabilitatea politică, scumpirile și nemulțumirea socială consolidează forțele populiste și eurosceptice din Bulgaria și România, generând noi îngrijorări la Bruxelles cu privire la coeziunea și strategia UE. După înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din aprilie din Ungaria, liderii europeni au răsuflat ușurați. Totuși, privirea spre sud-estul Europei ar putea schimba această percepție.
Pe 8 mai, populistul pro-rus Rumen Radev a depus jurământul în funcția de președinte al Bulgariei, după câștigarea alegerilor de la sfârșitul lunii aprilie. În România, pe 5 mai, prim-ministrul liberal a pierdut votul de încredere în Parlament, din cauza unei coaliții între un partid de centru-stânga și unul naționalist de dreapta. Aceste evenimente ridică întrebarea dacă Bulgaria și România vor deveni noi „parteneri dificili” ai UE.
Problemele economice contribuie la instabilitatea politică în ambele țări. Inflația a fost de 3,5% în Bulgaria și de 6,8% în România în 2025, mult peste media de 2,5% la nivelul UE. În timp ce Bulgaria a înregistrat o creștere economică puternică, economia României s-a contractat cu 1,7% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce îi împinge pe cetățeni spre partidele populiste.
Radev, fost membru al forțelor aeriene bulgare și președinte din 2017, a câștigat aproape 45% dintre voturi, depășind partidele corupte de guvernământ și formațiunile liberale anticorupție. Noul guvern a propus „indicatori pentru prețuri corecte” la bunurile de consum, obligând retailerii să ajusteze prețurile, și a adoptat o retorică populistă în abordarea relațiilor cu Rusia, susținând că sancțiunile „lovesc în economiile Rusiei și UE”. Radev dorește creșterea importurilor de hidrocarburi din Rusia și optează pentru un acord de pace rapid în Ucraina.
În România, politicienii de centru se află într-o poziție defensivă. Nicușor Dan, activist liberal anticorupție, a învins în urmă cu un an un lider naționalist la alegerile prezidențiale, însă guvernul său nu a beneficiat de un sprijin semnificativ în Parlament. Măsurile de austeritate menite să reducă deficitul României, cel mai mare din UE, au dus la căderea guvernului, PSD unindu-se cu AUR pentru a-l răsturna. AUR, cel mai popular partid din România, cu un sprijin de 33%, se prezintă ca un opozant al austerității.
Simion, liderul AUR, nu susține ajutorul acordat Ucrainei și critică programul european de împrumuturi pentru apărare, considerând că acesta favorizează industriile de apărare franceze și germane. Alegerile anticipate care i-ar permite lui Simion să formeze un guvern sunt considerate puțin probabile, iar Dan intenționează să formeze un nou guvern de coaliție, probabil sub conducerea unui prim-ministru tehnocrat.
Radev ar putea să nu fie la fel de problematic cum sugerează declarațiile sale. Fabricile bulgare de armament au prosperat, furnizând Ucrainei muniții de tip sovietic, iar o companie germană de apărare plănuiește o fabrică de proiectile în Bulgaria. Viceprim-ministrul Ivo Hristov a afirmat că Bulgaria consideră țările UE familia sa naturală, dar își rezervă dreptul de a avea propriile poziții.
Radev a promis reformarea rapidă a sistemului judiciar și a demis oficiali pentru presupusă interferență politică. Totuși, combaterea corupției necesită un angajament pe termen lung, iar o victorie electorală ar putea să nu schimbe multe. Apropierea lui de Statele Unite și opiniile sale în ceea ce privește politica externă reflectă tendințe populare în rândul susținătorilor MAGA din America.
În concluzie, deși nu sunt „noii ruși din încăpere”, liderii din Bulgaria și România ridică îngrijorări semnificative pentru europeni, mai ales în contextul actual al tensiunilor transatlantice.
