„Banii fermecați” ai lui Ciucă și Ciolacu: Miliarde din Fondul de rezervă al Executivului
Deși bugetul României nu mai suportă cheltuieli nejustificate de peste cinci ani, premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au găsit modalități de a distribui fonduri din Fondul de rezervă, un instrument destinat acoperirii cheltuielilor neprevăzute. Conform unui calcul, aceștia au alocat aproximativ 80 de miliarde de lei către diverse instituții din țară, majoritatea banilor fiind direcționați către primari, în contextul anului electoral, cheltuieli pentru drumuri, spitale, salarii, chirii și evenimente.
România a intrat în procedură de deficit excesiv din 2020, având obligația de a reduce gaura bugetară la 3% conform acordurilor europene. În ciuda acestui lucru, deficitul bugetar a continuat să crească, iar Fondul de rezervă a fost folosit ca o „pușculiță magică” de către guvernele Ciucă și Ciolacu. Analiza a fost realizată pe baza datelor publice, iar sumele nu sunt exacte din cauza alocărilor nepublicate de Guvern.
Beneficiarii banilor din Fondul de rezervă
O parte semnificativă a fondurilor, aproximativ 20 de miliarde de lei, a fost alocată primarilor, fie direct, fie prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Cele mai mari alocări au avut loc în vara lui 2023, când Marcel Ciolacu a preluat funcția de premier, continuându-se și în 2024, an electoral. Detaliile alocărilor sunt următoarele:
- Nicolae Ciucă: 3,7 miliarde de lei
- Marcel Ciolacu: 16,3 miliarde de lei
De la jumătatea anului 2023, alocările au crescut semnificativ, deși urgențele au fost mai rare. Exemple de cheltuieli neprevăzute includ inundațiile din 2024, când s-au acordat fonduri pentru repararea gospodăriilor. Majoritatea banilor s-au dus către programele PNDL I și II și „Anghel Saligny”. De asemenea, unele sume au fost alocate pentru organizarea de evenimente, cum ar fi 700 de milioane de lei pentru Zilele Naționale și marcarea Revoluției din 1989.
Alocări pentru Transporturi și Sănătate
În perioada guvernelor Ciucă și Ciolacu, Ministerele Transporturilor și Sănătății au beneficiat de peste 25 de miliarde de lei din Fondul de rezervă. Ministerul Transporturilor a avut bugete de 105 miliarde de lei (2023) și 138 miliarde de lei (2024), în timp ce Ministerul Sănătății a avut bugete de 53 miliarde de lei (2023) și 47 miliarde de lei (2024). Din Fondul de rezervă, Transporturile au primit peste 11 miliarde de lei, iar Sănătatea a beneficiat de 14 miliarde de lei pentru achiziții și cheltuieli de funcționare.
Alocări pentru Justiție
Peste 4,6 miliarde de lei au fost alocate instituțiilor din Justiție, majoritatea pentru cheltuieli salariale și chirii. De exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție a primit un milion de lei pentru chiria unui sediu în reabilitare, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a avut nevoie de 891.000 de lei pentru o garanție de chirie.
Controlul politic și legalitatea alocărilor
Economistul Cristian Păun a explicat că alocările din Fondul de rezervă permit control politic, deoarece sumele nu sunt supuse votului și sunt decise exclusiv de premier. Această practică evită rectificările bugetare care ar necesita control parlamentar și contribuie la menținerea unui buget nerealist. Conform legii, Fondul de rezervă ar trebui folosit exclusiv pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, dar în 2023, Guvernul a extins definiția „urgentului” printr-o ordonanță de urgență, permițând alocări pentru cheltuieli care nu ar trebui să fie neprevăzute.
În 2023, Ministerul Finanțelor estima că Fondul de rezervă va dispune de 8,3 miliarde de lei, iar în 2024 de 18,3 miliarde de lei. Pentru 2025, estimările indicau o disponibilitate de 132 de milioane de lei.
