BNR preconizează o deteriorare a perspectivei inflației: intensificare semnificativă în al doilea trimestru
Evaluările actuale ale Băncii Naționale a României (BNR) indică o înrăutățire a perspectivei inflației, în special pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză. Rata anuală a inflației este așteptată să continue să scadă lent în trimestrul I 2026, conform Minutei ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026. Totodată, inflația va înregistra în trimestrul următor o creștere mai pronunțată decât cea anticipată în noiembrie 2025.
Conform proiecțiilor, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8% în iunie și să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, comparativ cu valorile de 9,2% și, respectiv, 3,7% estimate anterior. La finele anului 2027, rata inflației este prognozată să se reducă la 2,9%, similar cu estimările anterioare pentru luna septembrie 2027.
Cauzele creșterii inflației
Creșterea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 este atribuită în principal efectelor de bază din sectorul energiei, precum și majorării cotațiilor unor mărfuri și eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, care va avea loc pe 1 aprilie 2026. Aceste influențe vor afecta în principal evoluția componentelor exogene ale IPC și, într-o măsură mai mică, dinamica inflației de bază.
BNR menționează că, în trimestrul II 2026, acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta caracterul inflaționist, dar va deveni puternic dezinflaționistă în perioada următoare, pe fondul eliminării plafonului la prețul energiei electrice și majorării cotelor de TVA și accize. Balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne, însă, înclinată în sens ascendent din cauza incertitudinilor legate de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici și posibilele efecte indirecte ale scumpirii energiei.
Factori fundamentali
Pe de altă parte, factorii fundamentali sunt așteptați să genereze presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perioada imediat următoare, datorită adâncirii deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și slăbirii cererii de consum. Aceștia vor deveni semnificativ dezinflaționiști în semestrul II 2026, dar cu un impact mai puțin intens decât s-a anticipat anterior.
Consumul gospodăriilor va înregistra o creștere modestă în anul curent, dar va deveni principalul aport în 2027. Formarea brută de capital fix va continua să fie determinantă pentru avansul PIB în 2026, susținută de atragerea fondurilor europene. De asemenea, se anticipează un aport marginal pozitiv din partea exportului net în 2026, urmat de un impact ușor contracționist în 2027.
Influențe externe
BNR subliniază incertitudinile și riscurile din mediul extern, inclusiv cele generate de conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, care ar putea afecta evoluția economică și inflația pe termen mediu. Importanța utilizării fondurilor europene este considerată crucială pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și conflictelor externe.
Decizii de politică monetară
În contextul actual, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a ratei pentru facilitatea de creditare la 7,50% și a ratei aferente facilității de depozit la 5,50%. Membrii Consiliului au subliniat importanța monitorizării atente a evoluțiilor interne și externe pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu.
