Bolojan își exprimă opinia despre disputa cu ÎCCJ
Ilie Bolojan a declarat că, pentru a plăti integral restanțele salariale ale magistraților, așa cum solicită Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul ar fi nevoit fie să majoreze deficitul bugetar, fie să reducă cheltuielile din alte domenii, fie să crească taxele și impozitele. Premierul interimar a sesizat Curtea Constituțională (CCR) referitor la solicitările instanței conduse de Lia Savonea, argumentând că acestea afectează separația puterilor în stat și că ÎCCJ nu poate decide modul în care sunt repartizați banii de la bugetul de stat. Bolojan a avertizat că o astfel de decizie ar putea crea un precedent pentru toate instituțiile.
„ÎCCJ își depășește sfera de competență. Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente”, a declarat Bolojan la finalul ședinței de Guvern.
Premierul a subliniat că puterea judecătorească „nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici, obligând Guvernul să aloce bani pentru un singur sector”, calificând această acțiune drept o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Ministerul Finanțelor a exprimat aceeași părere, considerând că o decizie favorabilă ÎCCJ ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar provoca prejudicii bugetului de stat.
Bolojan a menționat că, pentru a onora solicitările ÎCCJ, ar trebui luate măsuri pentru majorarea deficitului bugetar, reducerea drastică a altor cheltuieli sau majorarea impozitelor. „Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește independent salariile și care își aprobă singură sentințele, având un interes direct în această situație”, a adăugat el.
În luna martie, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București să oblige Guvernul să achite suma de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale, după ce magistrații au contestat tăierile de sporuri și salarii și au câștigat în instanță. Curtea de Apel a stabilit, de asemenea, penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, o sumă considerabilă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern.
