Bolojan lansează un avertisment înainte de evaluarea S&P
Premierul Ilie Bolojan a declarat că este optimist înainte de evaluarea agenției de rating S&P, subliniind că România a respectat indicatorii asumați și că deficitul bugetar este pe traiectoria stabilită. Totuși, el a exprimat îngrijorări cu privire la perspectivele financiare ale țării în următorii ani, accentuând necesitatea unor reforme structurale.
Bolojan a avertizat că, fără o reducere a cheltuielilor fixe și reformarea sistemelor de salarizare și pensii, din ce în ce mai multe resurse vor fi alocate pentru plata dobânzilor, în detrimentul altor domenii esențiale, precum sănătatea, educația și infrastructura. „Dacă ne-am lua după actualul guvern, am spune că suntem pe drumul bun pentru a reduce deficitul și a asigura o disciplină bugetară”, a afirmat premierul.
Premierul a menționat că discuțiile cu agențiile de rating se concentrează pe perspectivele viitoare, în contextul incertitudinilor globale, inclusiv criza financiară și conflictele internaționale. Bolojan a subliniat importanța finalizării reformelor structurale pentru a continua reducerea deficitului.
În ceea ce privește salarizarea în sectorul public, Bolojan a declarat că implementarea unei legi a salarizării unitare ar fi esențială pentru a asigura predictibilitate pe termen lung. El a menționat că, fără această lege, va fi dificil pentru viitorul guvern să crească pensiile și salariile. „Din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate”, a adăugat el.
Premierul a recunoscut că va fi necesară o reformă administrativă pentru a reduce personalul supradimensionat din sectorul public. „Mai bine reduci personalul și mărești salariile celor care rămân, decât să menții angajați care nu contribuie eficient”, a concluzionat Bolojan.
Întrebat despre perspectivele economice pentru 2027, Bolojan a afirmat că acesta ar trebui să fie un an de relansare economică, având în vedere măsurile luate până acum și scăderea așteptată a inflației. Totodată, el a subliniat că problemele globale, inclusiv conflictele și secetele, pot influența negativ economia.
