Bolojan: România se confruntă cu o criză bugetară profundă
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că România se află într-o criză bugetară profundă, având cheltuieli care depășesc capacitatea economică a țării de mulți ani. El a comparat situația cu un organism slăbit de o boală, vulnerabil la orice fel de virus.
Bolojan a subliniat că, în ultimii ani, România a înregistrat deficite mari, de aproximativ 9% anul trecut, și pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, este necesar să se împrumute. Conform acestuia, România se împrumută cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână, ceea ce a dus la o creștere rapidă a datoriei naționale. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, plățile pentru dobânzi devin tot mai mari, ceea ce ar putea transforma Guvernul într-o agenție de plăți, incapabil să investească în dezvoltare.
Președintele interimar a menționat că o provocare crucială este asigurarea finanțării acestor împrumuturi pentru a menține stabilitatea țării și a păstra ratingul de țară. Cu cât încrederea în România scade, cu atât costurile împrumuturilor cresc, iar riscurile devin mai mari.
Bolojan a avertizat că orice factor agravant, cum ar fi instabilitatea politică, poate agrava criza bugetară. El a subliniat că recentul tur întâi al alegerilor prezidențiale, care a dus la alegerea a doi candidați de la limitele spectrului politic, a generat îngrijorări, iar demisia prim-ministrului a provocat perturbații pe piețe. România are nevoie de un guvern stabil pentru a gestiona problemele economice ale țării.
De asemenea, Bolojan a vorbit despre așteptările mari ale cetățenilor de la președinte și despre provocările pe care le întâmpină acest rol. El a evidențiat importanța colaborării între președinte și Guvern, menționând că divergențele dintre cele două puteri au dus la pierderi în dezvoltarea țării.
Președintele interimar a concluzionat că, pentru a rezolva criza bugetară, este esențial să se reducă cheltuielile statului, să se încaseze actualele taxe și să se asigure absorbția fondurilor europene. În caz contrar, România ar putea ajunge în situația de a crește impozitele, ceea ce ar afecta cetățenii, în special pe cei cu credite, din cauza inflației și creșterii costului vieții.
