Bolojan și guvernul său, în impas cu salariul minim: ce opțiuni se discută la masa negocierilor
După ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, Guvernul a comunicat că salariul minim brut ar putea rămâne la același nivel și anul viitor, dar decizia a fost amânată pentru sfârșitul lunii noiembrie. Sindicatele au protestat, cerând majorarea salariului minim, în timp ce patronatele s-au opus acestei măsuri. Florin Jianu, președintele IMM România, a avertizat că întreprinderile mici și mijlocii vor fi nevoite să facă disponibilizări dacă salariul minim va fi majorat, invocând creșterea costurilor cu energia și combustibilul, precum și impactul asupra competitivității.
Blocul Național Sindical a declarat că se preferă o economie bazată pe salarii mici și vulnerabilizarea angajaților. În cadrul ședinței, au fost analizate trei scenarii de majorare a salariului minim brut: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei, 2.592 lei net), 50% din salariul mediu brut (4.590 lei, 2.743 lei net) și 52% din salariul mediu brut (aproximativ 4.773 lei, 2.843 lei net). România a transpus în legislația națională directiva europeană privind salariile minime adecvate, care prevede ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să asigure un nivel de trai decent.
Roxana Mânzatu, vicepreședintele Comisiei Europene, a menționat că România ar putea risca sancțiuni dacă nu respectă directiva. Confederația Patronală Concordia a solicitat menținerea salariului minim la nivelul actual, argumentând că în ultimii cinci ani acesta a crescut cu aproximativ 85%, ceea ce a generat presiuni asupra costurilor cu forța de muncă. Aceștia au subliniat că PIB-ul României traversează o perioadă de creștere modestă, cu prognoze de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, și au avertizat că o majorare a salariului minim ar amplifica dezechilibrele economice existente.
Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903 a propus ca majorarea salariului minim să fie realizată prin transferul unei sume de 500 de lei de la impozitul datorat statului către angajat, pentru a nu afecta activitatea firmelor, în special a IMM-urilor. În contrast, sindicatele au afirmat că nu mai acceptă austeritatea și inechitatea, cerând o majorare a salariului minim.
Grigore Mare, vicepreședintele Blocului Național Sindical, a declarat că discuțiile nu s-au încheiat cu o hotărâre fermă și că premierul va lua o decizie spre sfârșitul lunii noiembrie. BNS a semnalat că, deși există o formulă oficială de calcul pentru salariul minim bazată pe productivitatea muncii, patronatele au cerut amânarea aplicării acesteia. Sindicaliștii au argumentat că o creștere a salariului minim la 4.325 de lei în 2026 este justificată de evoluția productivității, estimată să crească cu 6,9%.
Ștefan Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a criticat opoziția patronatelor față de creșterea salariului minim, subliniind că, după fiecare majorare, productivitatea nu a scăzut, ci a crescut. El a avertizat că stagnarea salarială determină plecarea forței de muncă calificate și a subliniat necesitatea convergenței veniturilor cu cele din UE. Oprea a făcut referire la modelul german, care, deși se află în recesiune, a decis creșterea salariului minim, afirmând că aceasta ar putea stimula cererea și consumul intern.
