Bucureștiul în fața unei amenințări: impactul devastator al unui cutremur asemănător celui din ’77
Românii au fost treziți noaptea trecută de un cutremur care a generat panică, însă intensitatea acestuia nu a provocat pagube semnificative, ci doar zguduiri ale mobilei din locuințe. Cu toate acestea, datele disponibile sugerează că un seism similar cu cel din 1977 ar putea avea efecte devastatoare asupra Bucureștiului, având în vedere că mii de clădiri riscă să se prăbușească.
Conform unui studiu realizat de Banca Mondială în 2021, peste 2000 de clădiri din capitală ar putea colapsa în cazul unui cutremur major. De asemenea, 400 de străzi ar putea fi blocate de rămășițele imobilelor, acoperind o suprafață de peste 200 de hectare cu dărâmături. Un expert al Băncii Mondiale, Allana Simpson, a estimat că pagubele economice ar putea atinge zeci de miliarde de euro, cu mii de răniți și sute de mii de locuitori fără adăpost.
Analiza efectuată de Re:Rise arată că suprafața posibilă a zonelor afectate de dărâmături ar putea fi de 15 ori mai mare decât suprafața Parcului Cișmigiu (221 ha). De asemenea, există peste 2400 de imobile care se află în risc de colaps, iar multe altele rămân neexpertizate.
Riscurile clădirilor din București
Expertul Matei Sumbasacu a evidențiat că majoritatea clădirilor problemă din București au rămas neschimbate de la cutremurul din 1977. Multe dintre acestea au fost construite înainte de 1940, fără a fi consolidate, și, în cazul unui nou cutremur, ar putea să nu reziste. Din cele 33 de colapsuri înregistrate în 1977, 30 au avut loc la clădiri neconsolidate. De asemenea, clădirile construite între 1940 și 1977 nu au fost realizate conform standardelor actuale de siguranță.
În prezent, există 415 imobile cu risc seismic 1, aproape 500 cu risc seismic 2 și peste 1000 cu risc seismic 3. Se estimează că circa 2300 de clădiri sunt în pericol de colaps, fără a lua în calcul cele neexpertizate.
Consolidarea clădirilor și intervențiile autorităților
După 1989, au fost consolidate puțin peste 30 de clădiri, iar procesul de expertizare a fost rapid abandonat. În anii 1990, au fost expertizate peste 2000 de clădiri, dar consolidările efectuate au fost nesemnificative. De asemenea, din 2017, s-au început lucrările de consolidare, dar acestea sunt îngreunate de necesitatea unui consens social.
O lacună legislativă afectează intervențiile autorităților după un cutremur major. Fondurile de rezervă sunt limitate și insuficiente pentru a face față unei situații de criză. În cazul spitalelor, multe dintre ele nu sunt evaluate corespunzător în ceea ce privește riscurile seismice.
Cutremurul recent a coincis cu aniversarea de 41 de ani de la moartea inginerului Gheorghe Ursu, care a tras semnale de alarmă cu privire la riscurile clădirilor neconsolidate după cutremurul din 1977.