Bucurie cu riscuri: teama și incertitudinea domină Venezuela după arestarea lui Maduro
La o săptămână după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, speranțele multor venezueleni într-o schimbare reală de regim încep să se risipească. Deși intervenția SUA a fost inițial percepută drept începutul unei noi ere, atmosfera din Venezuela este descrisă de martori și analiști drept chiar mai represivă decât înainte.
Freddy Guevara, lider al opoziției aflat în exil, a povestit despre experiențele sale traumatizante în El Helicoide, cea mai cunoscută închisoare politică din Venezuela, unde a fost dus după ce a fost răpit de agenți mascați ai serviciilor de informații ale regimului Maduro. El a relatat despre interogatorii dure și amenințări la adresa familiei sale, inclusiv o amenințare că anchetatorii vor infecta bunica sa cu COVID-19, ceea ce l-a marcat profund.
După capturarea lui Maduro, Guevara spera că aproximativ 1.000 de deținuți politici rămași în închisori, unii ținuți în celule supraaglomerate și insalubre, vor fi eliberați. Președintele american Donald Trump a declarat că El Helicoide, descris de acesta drept „o cameră de tortură în mijlocul Caracasului”, se apropie de final. Ulterior, autoritățile venezuelene au anunțat eliberarea unui „număr semnificativ” de deținuți, inclusiv activista Rocío San Miguel și fostul candidat la președinție Enrique Márquez.
În ciuda acestor eliberări, nu au apărut alte semne clare ale unei relaxări politice. Puterea este exercitată de vicepreședinta Delcy Rodríguez, una dintre cele mai apropiate aliat ale lui Maduro, iar autoritățile au intensificat măsurile de control. Civili mascați, înarmați cu puști Kalașnikov, patrulează pe străzile aproape pustii ale Caracasului, iar forțele de securitate instalează puncte de control pentru a verifica telefoanele cetățenilor în căutarea materialelor ostile regimului.
Jurnaliștii au fost reținuți, expulzați sau împiedicați să intre în Venezuela pentru a documenta criza actuală a unei țări afectate de ani de hiperinflație, foamete și instabilitate politică, care a forțat aproximativ opt milioane de oameni să plece în străinătate. În cartierul muncitoresc 23 de Enero din Caracas, grupările paramilitare cunoscute sub numele de colectivos impun o stare de asediu informal, iar localnicii se tem să iasă pe străzi din cauza violenței.
Un antreprenor de 57 de ani, intervievat în timp ce traversa pe jos din San Antonio del Táchira spre Cúcuta, a spus că, deși oamenii sunt bucuroși de vestea capturării lui Maduro, nu pot arăta acest lucru din teama de represalii. Euforia inițială a opoziției s-a transformat rapid în dezamăgire, în special după ce Trump a anunțat că o va recunoaște pe Rodríguez și va colabora cu rămășițele regimului pentru a „stabiliza” țara.
Lidera opoziției María Corina Machado, considerată câștigătoare a alegerilor prezidențiale din 2024, a fost marginalizată. Fostul diplomat american Tom Shannon a afirmat că „este același regim, doar o schimbare de conducere”, în timp ce fostul ministru venezuelean Andrés Izarra a declarat că „Trump a rescris schimbarea de regim. Acum este capturarea regimului”. Casa Albă a afirmat că deciziile noilor autorități de la Caracas „vor continua să fie dictate de Statele Unite ale Americii”. Izarra a subliniat că „asta nu are nicio legătură cu democrația”.
Secretarul de stat american Marco Rubio a prezentat o strategie în trei etape pentru viitorul Venezuelei: stabilizare, redresare și reconciliere, urmate de o tranziție politică. Analiștii avertizează însă că drumul rămâne extrem de periculos, pe fondul luptei pentru putere și al neîncrederii din interiorul aparatului de stat. „Este doar o dictatură mai convenabilă”, a declarat Benjamin Gedan, de la Stimson Center.
Eliberarea unor deținuți a oferit un scurt moment de speranță, dar sentimentul dominant rămâne incertitudinea. „Suntem în ultimul sezon al serialului”, a spus jurnalistul Ricardo Alcalá, adăugând că „nu știm cum se va termina. Adevărul este că nimeni nu știe nimic”.
