Căderea imperiului: Impactul invaziei din Ucraina asupra stabilității economice a Rusiei lui Putin
Creșterea economiei rusești stagnează, iar veniturile din petrol au scăzut drastic. Deficitul bugetar a atins cel mai mare nivel din ultimele trei decenii, iar inflația și ratele dobânzilor rămân extrem de ridicate. În spatele zidurilor băncilor din țară, unii inițiați trag semnale de alarmă cu privire la o criză a datoriilor care se profilează, conform unei analize Bloomberg.
Acest context tensionat îl găsește pe președintele rus Vladimir Putin, care a încercat să transforme sistemul financiar al țării într-o mașină de război, în Alaska pentru un summit cu omologul său american Donald Trump. Cei doi discută despre soluționarea conflictului din Ucraina, început de Putin în februarie 2022. Trump a avertizat că Putin ar trebui să se concentreze pe redresarea economiei ruse, care „nu merge bine în acest moment”.
Evaluarea lui Trump ar putea fi o subestimare. După o creștere masivă a cheltuielilor militare, multe dintre acestea fiind ascunse de controlul strict al Kremlinului asupra datelor economice, miniștrii, bancherii și economiștii ruși avertizează că economia lor se află într-o situație gravă. Putin a încercat să mențină stabilitatea economică în timp ce conducea „operațiunea militară specială” costisitoare, mizează pe toleranța populației la durere. Însă scăderea veniturilor din petrol complică acest echilibru.
Summitul din Alaska a fost organizat în grabă, în urma amenințărilor cu noi sancțiuni din partea SUA asupra transporturilor de petrol. Putin a cerut relaxarea sancțiunilor ca parte a oricărui acord în Alaska, conform surselor anonime citate de Bloomberg. Unii observatori consideră că întâlnirea cu Trump este o manevră a Kremlinului pentru a câștiga timp.
O economie pe butuci
Povestea economiei rusești, conform unei anchete Bloomberg, arată că Kremlinul se confruntă cu o dilemă dificilă. Continuarea luptei ar putea agrava problemele existente, punând băncile și bugetul guvernului în pericol, în special în cazul impunerii de sancțiuni suplimentare. Pe de altă parte, un acord de încetare a focului ar putea duce la demilitarizarea unei economii devenite dependente de război, provocând incapacitatea de plată a contractorilor puternic îndatorați.
Cheltuielile militare și de securitate națională ale Kremlinului sunt estimate la aproape 172 de miliarde de dolari în acest an, reprezentând aproximativ 8% din PIB. Aceasta nu este o creștere temporară, ci o schimbare strategică pe termen lung, conform Alexandrei Prokopenko de la Carnegie Endowment for International Peace.
Băncile recrutate pentru efortul de război
Pe 24 februarie 2022, Putin a ordonat invazia Ucrainei, un atac militar convențional fără precedent în Europa după al Doilea Război Mondial. Kremlinul a adoptat rapid măsuri pentru a finanța efortul de război, inclusiv semnarea unui amendament care obliga creditorii ruși să acorde împrumuturi preferențiale contractorilor implicați în război. Aceste împrumuturi aveau rate ale dobânzii stabilite de guvern, adesea mai mici decât cele de pe piață, menținând industria de apărare plină de lichidități.
Deși inițial strategia părea să funcționeze, cu o revenire economică în 2023, problemele structurale s-au acumulat. Craig Kennedy de la Universitatea Harvard estimează că datoria corporativă a Rusiei ar putea crește cu 71% între iulie 2022 și noiembrie 2024, concentrându-se pe sectoare aliniate cu industria de apărare.
Consecințele stagnării economice
Până în 2025, decalajul economic devenea imposibil de ignorat. Industria de apărare funcționa la capacitate maximă, în timp ce sectoarele civile stagnau. Creșterea PIB-ului a scăzut la 1,1% în al doilea trimestru, iar prețurile țițeiului au scăzut de la 100 de dolari pe baril la aproximativ 60 de dolari, afectând sever veniturile federale.
Deficitul bugetar lunar a crescut la 4,9 trilioane de ruble în iulie, iar Fondul Național de Avuție ar putea fi epuizat până la sfârșitul anului, afectând flexibilitatea fiscală. Oficialii bancari au început să discute despre un risc credibil de criză a datoriilor, iar băncile au început să utilizeze Fondul Național de Avuție pentru a furniza capital.
Risc de criză a datoriilor
În vara anului 2025, oficialii au avertizat asupra riscurilor crescânde de criză a datoriilor. Chiar și industria de apărare se confrunta cu dificultăți în a-și plăti datoriile. Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, a declarat că există riscuri semnificative de credit și deteriorarea performanței creditelor, în timp ce estimările privind o criză bancară sistemică erau în creștere.
La un forum economic din Sankt Petersburg, ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat că Rusia era „pe punctul de a intra în recesiune”. Directorul executiv al Sberbank a descris economia ca fiind confruntată cu o „furtună perfectă”. Deși Putin a intervenit pentru a spune că o recesiune „nu este permisă”, tensiunile economice se intensificau pe fondul amenințărilor de sancțiuni din partea SUA.
Industria petrolului rămâne motorul economiei ruse, dar și principala sa slăbiciune. Impactul scăderii veniturilor din energie ar putea deveni devastator, iar cererea lui Putin de relaxare a sancțiunilor este un semn al disperării economice. În acest context, întâlnirea cu Trump ar putea decide viitorul economiei rusești.
