Căderea lichidității interbancare după primul tur al alegerilor prezidențiale
Excesul de lichiditate a căzut abrupt în mai, în contextul turbulențelor politico-electorale, conform datelor de la Banca Națională a României. Această evoluție, influențată de vânzările de valută ale BNR, a dus la o creștere semnificativă a dobânzilor. Excesul de lichiditate interbancară a scăzut de la o medie zilnică de 27,3 miliarde de lei în aprilie, la circa 6-7 miliarde de lei în perioada 1-12 mai, conform prezentării guvernatorului BNR. Comparativ, lichiditatea interbancară a scăzut cu 19% în aprilie față de mai, conform calculelor Profit.ro.
Contextul electoral și impactul asupra lichidității
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 5 mai, având ca rezultate surprinzătoare obținerea a 41% din voturi de către George Simion și eliminarea lui Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, în favoarea lui Nicușor Dan. În urma acestui tur, pe 6 mai, premierul Marcel Ciolacu a demisionat. Scăderea lichidității s-a înregistrat și pe fondul vânzării de valută din rezervele BNR, pentru a proteja cursul de schimb, care a crescut cu 2,4%, depășind pragul de 5 lei/euro. BNR a menționat ieșiri puternice de capital, incluzând și un context istoric.
Creșterea dobânzilor interbancare
Intervenția BNR a fost estimată de Erste la 6 miliarde de euro, iar guvernatorul Mugur Isărescu a menționat că aceste sume nu sunt departe de adevăr, fiind chiar subestimate. Vânzarea de valută și cumpărarea de lei din piață a dus la o restrângere a lichidității. În ultimii ani, lichiditatea a fost alimentată de intrările de capital, inclusiv fonduri europene, iar banii schimbați direct de BNR pentru Trezoreria statului au intrat în piață prin cheltuielile bugetare.
Comprimarea lichidității a determinat o creștere a dobânzilor interbancare. Rata dobânzii la tranzacțiile interbancare a crescut de la 5,5-5,6% la 6,8%, depășind nivelul ratei cheie de 6,5%, dar a coborât ulterior la 5,9%. Cotația ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,9% la 7,4% și a scăzut ușor, la 7,3%.
Previziuni și condiții pentru reducerea dobânzilor
UniCredit Bank se așteaptă la o scădere suplimentară a dobânzilor interbancare, în funcție de optimismul piețelor și de creșterea lichidității interbancare. Guvernatorul Isărescu a declarat că absorbția banilor europeni este esențială pentru finanțarea deficitului bugetar și a celui de cont curent. El a subliniat că o reducere a ratei de politică monetară nu poate fi realizată până când dobânzile interbancare nu revin sub rata cheie.
ING Bank consideră posibile tăieri ale dobânzilor în acest an, dar nu înainte de octombrie, cu riscul ca acestea să fie amânate până în 2026. Economiștii ING au subliniat că trebuie îndeplinite câteva condiții cheie pentru a lua în considerare reducerile ratelor dobânzii: un guvern stabil, o reformă fiscală credibilă, accesul continuu la fondurile UE, menținerea ratingului investment grade, scăderea ratelor dobânzilor pieței monetare sub rata de politică monetară și controlul inflației.
BCR anticipează trei scăderi ale ratei cheie, de câte 0,25 puncte procentuale în acest an, cu riscuri ca numărul să fie mai mic, în funcție de contextul de piață și cel macroeconomic. Banca centrală a revizuit prognoza de inflație pentru acest an de la 3,8% la 4,6% și de la 3,1% la 3,4% pentru anul următor, ca urmare a presiunilor inflaționiste și a creșterii prețurilor la energie.
