Cafeaua și calmul: Efectele versiunii decofeinizate asupra stresului
Cercetătorii au descoperit efectele cafelei asupra intestinului și creierului, subliniind că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și funcțiile cognitive în moduri diferite. Un studiu recent realizat de cercetători de la APC Microbiome Ireland, din cadrul University College Cork, a analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua afectează axa intestin-creier, sistemul de comunicare dintre microbiomul intestinal și creier.
Studiul, publicat în revista Nature Communications, a inclus 31 de persoane care consumau cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanții au fost evaluați psihologic și au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația. Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările raportate în ceea ce privește dispoziția și stresul.
Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, cantitate considerată sigură de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). După o întrerupere de două săptămâni a consumului de cafea, participanții au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali. Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb, jumătate dintre participanți primind cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, sugerând că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, precum Eggertella sp. și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea. Eggertella sp. ar putea susține producția de acizi gastrici și intestinali, în timp ce Cryptobacterium curtum este implicat în sinteza acizilor biliari. Aceste procese pot contribui la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice. De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoționale pozitive la femei.
Îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului consideră că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, precum polifenolii, și nu de cofeină. În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și cu creșterea vigilenței și atenției, având în același timp un risc mai scăzut de inflamație.
Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut, iar relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este tot mai bine înțeleasă. Totuși, mecanismele prin care cafeaua influențează această axă intestin-creier rămân neclare. Studiul sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare.
