CCR examinează proiectul de lege privind ANI
Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește, miercuri, pentru a dezbate sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori de la USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Una dintre mizele majore ale contestațiilor se referă la retroactivitatea sancțiunilor (Amendamentul „Fritz”). Cea mai controversată prevedere stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea articolului 15 din Constituție, susținând că legea dispune numai pentru viitor și nu poate adăuga sancțiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte și situații juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, respectiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
Cea de-a doua contestație se referă la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață (Amendamentul „Grădinaru”). Noua lege extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, forțând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecți ai legii pentru a nu risca amenzi. Publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcții publice, este considerată o ingerință disproporționată în viața privată, încălcând standardele CJUE și CEDO. Această formă este considerată un „viciu agravat” față de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terțe pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o. Se consideră că măsura o vizează pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR
Legea integrității reprezintă un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august. Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituționale, „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură”, și că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Precedente și riscuri internaționale
Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
