Ce ne învață experții despre amenințarea unei posibile tragedii asemănătoare cu cea de la Cernobîl
Riscul unui nou accident nuclear similar cu cel de la Cernobîl este considerat zero din toate perspectivele. Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat că accidentul de acum 40 de ani a reprezentat un moment de cotitură pentru industria nucleară, având o evoluție semnificativă atât din perspectiva tehnologică, cât și a comunicării internaționale.
„Cernobîl a fost un moment de cotitură nu doar pentru industria nucleară, ci și pentru comunicarea și cooperarea internațională. S-au pus bazele convențiilor internaționale pentru notificarea rapidă. Deși riscul de a avea un nou Cernobîl este zero, trebuie să recunoaștem că există întotdeauna un element de neprevăzut pe care nu-l putem anticipa”, a afirmat Petre Min.
Lecții utile despre comunicarea publică și eficiența autorităților
Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a subliniat că accidentul de la Cernobîl a oferit lecții importante pentru îmbunătățirea comunicării publice, eficienței autorităților de reglementare și a măsurilor de securitate nucleară. „Măsurile implementate au fost esențiale pentru a preveni evenimente similare, nu doar în România, ci la nivel internațional”, a spus el.
Min a adăugat că, în toamna anului 2022, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, care include o strategie de comunicare în situații de criză. „CNCAN va asigura coerența mesajelor în colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne și autoritățile locale în cazul unui accident”, a explicat specialistul.
CNCAN în gestionarea situațiilor de urgență din domeniul nuclear
CNCAN este parte a structurii Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, gestionând activitățile necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență în domeniul nuclear. Din 2016, CNCAN a implementat programe de dezvoltare a infrastructurii pentru cooperare națională și internațională.
„În 1986, primul semnal despre accidentul nuclear a fost dat de către Suedia. Abia după câteva zile, Uniunea Sovietică a recunoscut accidentul”, a adăugat Petre Min.
Experți în comunicare au discutat despre importanța unei comunicări eficiente în contextul situațiilor de urgență. Elena Luciana Petrescu a subliniat că CNCAN coordonează comunicarea publică imediat după inițierea unui eveniment de acest tip. „Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă. În lipsa unei comunicări clare, percepția devine realitate operațională”, a spus ea.
Potrivit lui Petre Min, CNCAN ar trebui să transmită o informație publică teoretic în 30 de minute de la momentul clasificării unei situații de urgență. De asemenea, Cristi Pitulice, expert în comunicare, a menționat că România a implementat legislația europeană în domeniul situațiilor de criză nucleară și radiologică încă din 2018.
