Ce strategii adoptă AEP în urma anulării alegerilor din 2024
Șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat că instituțiile statului nu sunt pregătite să combată dezinformarea și atacurile hibride, iar AEP nu dispune de un cadru legal care să permită intervenția în situații precum anularea alegerilor din 2024. Țuțuianu a subliniat că a elaborat un proiect de lege trimis Guvernului, care stabilește competențele naționale în aplicarea Regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică.
„Decizia de anulare a alegerilor a aparținut Curții Constituționale”, a menționat Țuțuianu pentru a clarifica zvonurile conform cărora AEP ar fi responsabilă pentru anularea acestora. El a explicat că decizia s-a bazat pe documente furnizate de CSAT. De asemenea, Țuțuianu a evidențiat lipsa mijloacelor legale și a instrumentelor necesare pentru a verifica în timp real finanțarea campaniilor electorale, subliniind că AEP efectuează un control post-factum.
Referindu-se la situația în care fostul candidat Călin Georgescu a declarat „zero” costuri pentru campania electorală, Țuțuianu a explicat că acest lucru evidențiază insuficiența instrumentelor instituțiilor statului, precum și legislația depășită în raport cu evoluția financiară a campaniilor electorale, în special pe platformele sociale precum TikTok și Facebook.
„Nu există mecanisme consolidate de colaborare interinstituțională națională care să permită prevenirea unor finanțări nelegale”, a adăugat Țuțuianu. Proiectul de lege propus de AEP vizează împărțirea competențelor între AEP, CNA, Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și ANCOM, inclusiv crearea unui organism comun de lucru care să ia decizii rapid.
În ceea ce privește pregătirea instituțiilor, Țuțuianu a afirmat că „nu avem astăzi suficiente instrumente pentru a combate dezinformarea” și a subliniat necesitatea adoptării unei strategii naționale care să reglementeze, supravegheze și controleze aceste aspecte. Dacă proiectul de lege ar fi fost adoptat, influencerii ar fi fost considerați editori de publicitate politică, permițând AEP să verifice sursele de finanțare.
„Am propus o colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru a stabili dacă influencerii au fost plătiți și dacă au etichetat publicitatea politică”, a explicat Țuțuianu. El a subliniat că, în cazul unor plăți necorespunzătoare, ar putea fi vorba despre fapte de natură penală, ceea ce necesită dezvoltarea cadrului normativ pentru a clarifica infracțiunile asociate.