Cercetare surprinzătoare: De ce consumatorii de carne au șanse mai mari să atingă vârsta de 100 de ani decât vegetarienii
Oamenii care nu consumă carne au o probabilitate mai mică să ajungă la vârsta de 100 de ani decât persoanele care consumă carne, conform unui studiu recent. Aceste descoperiri, care par să contrazică tot ceea ce se știa despre beneficiile dietei bazate pe plante, sunt mai complexe decât par la prima vedere.
Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, care au participat la Sondajul Longitudinal Chinez privind Longevitatea Sănătoasă, un studiu reprezentativ la nivel național început în 1998. Până în 2018, persoanele care au urmat diete care nu conțin carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari în comparație cu cei care consumă carne.
La prima vedere, acest lucru contrazice decenii de cercetări care arată că dietele bazate pe plante sunt benefice pentru sănătate. Dietele vegetariene, de exemplu, au fost asociate constant cu riscuri mai mici de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste beneficii provin parțial dintr-un aport mai mare de fibre și un consum mai mic de grăsimi saturate.
Un factor important de luat în considerare este că nevoile corpului uman se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Studiul s-a concentrat pe adulții cu vârsta de 80 de ani și peste, ale căror nevoi nutriționale diferă semnificativ de cele ale tinerilor. Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările fiziologice modifică atât cantitatea pe care o mâncăm, cât și nutrienții de care avem nevoie. Cheltuielile energetice scad, dar scad și masa musculară, densitatea osoasă și pofta de mâncare, ceea ce crește riscul de malnutriție și fragilitate.
Majoritatea dovezilor privind beneficiile pentru sănătate ale dietelor care exclud carnea provin din studii efectuate pe adulți mai tineri, mai degrabă decât pe populații mai în vârstă și fragile. Unele cercetări sugerează că persoanele în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi din cauza aportului redus de calciu și proteine.
La bătrânețe, prioritățile nutriționale se schimbă. În loc să se concentreze pe prevenirea bolilor pe termen lung, obiectivul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea faptului că fiecare îmbucătură oferă o cantitate suficientă de nutrienți.
Mesajul-cheie al studiului este că nutriția ar trebui adaptată fiecărei etape a vieții. Nevoile energetice scad odată cu vârsta, dar cerințele unor nutrienți cresc. Adulții în vârstă necesită proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D adecvate, în special pentru a păstra masa musculară și a preveni fragilitatea. La vârsta adultă, prevenirea malnutriției și pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung.
Concluzia este că nevoile nutriționale la 90 de ani pot părea foarte diferite de cele de la 50 de ani, iar dietele ar trebui să reflecte aceste schimbări de-a lungul vieții.
