Colegiul Medicilor solicită schimbări urgente pentru noul guvern
Colegiul Medicilor din România (CMR) îi solicită premierului desemnat Luca Niculescu să includă în programul de guvernare actualizarea plății gărzilor, măsuri pentru atragerea medicilor în zonele deficitare și garantarea unor condiții de muncă sigure în spitale.
Într-o scrisoare publică adresată și reprezentanților clasei politice, organizația a subliniat că gărzile sunt remunerate în 2026 prin raportare la salariul de bază din 2017. Un studiu menționat în document arată că peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale la locul de muncă.
Scrisoarea, semnată de președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, cuprinde șapte direcții de intervenție pentru capitolul „Sănătate” al programului de guvernare. Propunerile vizează nu doar personalul medical, ci și finanțarea serviciilor, coordonarea îngrijirii pacienților, prevenirea lipsei medicamentelor și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.
Plata gărzilor raportată la un salariu de bază de acum nouă ani
Colegiul Medicilor solicită modificări legislative astfel încât remunerația gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă să fie calculată în funcție de salariul de bază actual, cu asigurarea finanțării necesare. Organizația consideră că aplicarea în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu respectă demnitatea medicilor din România.
CMR invocă Directiva europeană 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru și articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii, care reglementează efectuarea și compensarea muncii suplimentare. Organizația susține că regulile de compensare prin timp liber plătit sau spor salarial nu sunt respectate în cazul medicilor din sistemul de sănătate românesc.
Atragerea medicilor în zone deficitare
Asigurarea și distribuirea echilibrată a personalului medical este o prioritate esențială, conform CMR. Organizația cere implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022, și a planurilor sectoriale, adaptate nevoilor actuale.
CMR propune mecanisme predictibile și finanțare pentru ocuparea posturilor necesare funcționării unităților, precum și programe de atragere și păstrare a medicilor în comunitățile deficitare. Un studiu sociologic realizat de CMR arată că 93,7% dintre medicii rezidenți sunt deschiși să lucreze în zone mai puțin atractive, iar 6,3% refuză această opțiune.
Condiții de muncă în spitale
Un alt aspect semnalat de CMR este mediul de lucru afectat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. Organizația cere reglementarea volumului de activitate și dimensionarea echipelor de gardă în funcție de complexitatea cazurilor. Studiul arată că 96,8% dintre respondenți solicită calculatoare funcționale, 96% cer grupuri sanitare adecvate, iar 91% reclamă lipsa spațiului suficient pentru activitățile profesionale.
Necesitatea unei metodologii transparente pentru finanțare
CMR solicită o metodologie transparentă pentru evaluarea periodică a costurilor reale ale serviciilor medicale și un calendar de revizuire a mecanismelor de finanțare. Organizația subliniază că orice responsabilitate suplimentară trebuie să fie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare.
Elaborarea de legi noi
Colegiul Medicilor propune elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale, cerând un calendar public de fundamentare și consultare. Noua Lege a Sănătății ar trebui să reglementeze organizarea, finanțarea și responsabilitățile instituționale, în timp ce Legea Profesiei Medicale ar urma să recunoască gărzile ca muncă suplimentară, raportată la salariul de bază actual.
CMR solicită, de asemenea, reformatarea răspunderii civile și penale, precum și eliminarea barierelor birocratice în prescrierea tratamentelor. Organizația se oferă să contribuie la elaborarea și implementarea politicilor publice, subliniind vulnerabilitățile sistemului de sănătate din România și necesitatea unei strategii naționale centrate pe siguranța actului medical și demnitatea profesiei.
