Comisia Europeană dezvăluie inițiativa „Fabricat în Europa”
Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile sale privind reindustrializarea continentului și combaterea concurenței din partea Chinei, regrupate în strategia „Fabricat în Europa”. Legea cunoscută sub numele de „accelerarea industrială”, susținută de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourne, vizează păstrarea și decarbonizarea sectoarelor cheie, precum industria auto, care se teme că va fi afectată de concurența chineză, în contextul provocărilor tranziției ecologice și al prețurilor ridicate la energie din Europa.
Introducerea „preferinței europene”
Una dintre principalele prevederi ale planului este introducerea unei „preferințe europene”, o măsură considerată mult timp tabu în Europa din cauza conotațiilor sale protecționiste. Aceasta implică obligarea companiilor din sectoare strategice să desfășoare o parte din producție în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când beneficiază de finanțare publică. Mecanismul este inspirat din legi similare din Statele Unite și China. Anunțul proiectului de lege, inițial așteptat la sfârșitul anului 2025, a fost amânat din cauza dezacordurilor între statele membre și în cadrul Comisiei în legătură cu utilitatea și domeniul de aplicare al măsurii.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut preferința europeană în sectoarele strategice, afirmând că „altfel, europenii vor fi dați la o parte”. Joseph Dellatte de la Institutul Montaigne a subliniat că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din economia europeană și pot juca un rol decisiv în relocarea activităților industriale. Niclas Poitiers de la think tank-ul Bruegel a avertizat, totuși, că ar putea exista instrumente mai eficiente pentru a preveni distrugerea industriilor de către China.
Dezbateri între statele membre
Aceste întrebări au generat dezbateri între cele 27 de state membre în ultimele luni, deși urgența de a acționa a determinat chiar și statele reticente, precum Germania și țările nordice, să sprijine inițiativa „Fabricat în Europa”, cu condiția ca măsura să fie direcționată strict. Comisia Europeană a redus ambițiile inițiale privind lista sectoarelor vizate. Conform unei versiuni a textului, legea va impune utilizarea oțelului cu conținut scăzut de carbon în proiectele de construcții și infrastructură ce primesc finanțare publică, însă fără a impune ca acesta să fie „Fabricat în Europa”. Această abordare a fost criticată de Eurofer, organizația producătorilor europeni de oțel.
În plus, nu se menționează o cerință de conținut local pentru substanțe chimice sau materiale plastice, iar industria auto este așteptată să fie printre sectoarele vizate, alături de tehnologiile energetice decarbonizate, precum panourile solare și bateriile.
Problema domeniului geografic de aplicare
Cea mai dezbătută problemă, inclusiv în cadrul Comisiei, este domeniul geografic de aplicare al planului „Fabricat în Europa”. Berlinul și alte capitale europene au insistat ca firmele care produc în anumite țări partenere să nu fie excluse din schemă, temându-se de represalii comerciale și de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Țările cu legături strânse cu UE, precum Marea Britanie, Turcia, Japonia și Elveția, așteaptă un tratament preferențial. Proiectul de lege ar putea include, de asemenea, obligații privind beneficiile locale, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și cercetarea și dezvoltarea, pentru companiile străine care doresc să investească în Europa. În final, planul va include măsuri care vizează facilitarea construcției sau extinderii fabricilor prin simplificarea și accelerarea procedurilor administrative.
