Comisia Europeană revizuiește drastic estimările de creștere economică pentru România
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creșterea economiei românești în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă. De asemenea, rata inflației ar urma să se situeze la 7%, față de un nivel de sub 6% anunțat anterior, conform previziunilor economice de primăvară publicate recent de Executivul comunitar.
În 2027, Produsul Intern Brut (PIB) al României ar urma să înregistreze o creștere de 2,3%, iar rata inflației să scadă la 3,7%. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior și cu 1,7% pe seria brută față de aceeași perioadă din 2025.
Scăderea consumului intern afectează creșterea economică
În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor determina, probabil, o nouă scădere a venitului real disponibil, ceea ce va duce la o reducere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri. Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat de la începutul anului 2026, iar indicatorii de înaltă frecvență arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Exporturile se preconizează că vor încetini, dar vor continua să crească moderat, contribuind ușor la creșterea economică prin exporturile nete.
După o redresare în 2025, se așteaptă ca formarea brută de capital fix să accelereze în 2026. Se estimează că redresarea în sectorul construcțiilor rezidențiale va continua, iar investițiile în infrastructura publică vor crește cu finalizarea proiectelor RRP. Totuși, creșterea îngrijorării investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă, va afecta, probabil, investițiile private în prima jumătate a anului. Se preconizează o redresare treptată a încrederii, consolidând recentul avânt al investițiilor străine directe.
Estimările pentru 2027
Se preconizează o revenire a creșterii PIB-ului real la 2,3% în 2027, pe măsură ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor ia sfârșit, iar scăderea inflației stabilizează venitul disponibil, susținând o redresare a consumului privat și public. Investițiile publice se estimează că vor înregistra o încetinire odată cu încheierea programului RRF, însă investițiile private vor prelua rolul principal, susținute de îmbunătățirea încrederii investitorilor și condiții de finanțare mai favorabile. Deficitul de cont curent va scădea treptat până la 6,4% din PIB până în 2027. Riscurile interne la adresa creșterii economice sunt orientate în sens descendent din cauza instabilității politice care subminează încrederea investitorilor.
Rata șomajului și inflația
Ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025, iar această tendință se preconizează că va continua în 2026, conducând la o creștere moderată a ratei șomajului până la aproximativ 6,3%. Inflația se estimează că va fi, în medie, de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul țintă al BNR (2,5 +/- 1%). Măsurile guvernamentale, cum ar fi amânarea liberalizării prețurilor la gaz pentru gospodării, au atenuat parțial creșterea prețurilor la energie.
Deficitul public și datoria publică
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, față de un maxim de 9,3% înregistrat în 2024, reflectând implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală. Se preconizează că deficitul va scădea în continuare la 6,2% din PIB în 2026. Cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. Veniturile vor crește cu 1,4 puncte procentuale din PIB datorită majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025. În 2027, deficitul se estimează că va scădea la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital. Datoria publică va crește de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a plăților de dobânzi.
