Companiile de stat: dileme între reformele economice și controversele politice
Planul Guvernului de a lista la bursă companii de stat importante, precum CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, a generat controverse politice intense, fiind acuzat de „vânzarea țării”. PSD și AUR cer blocarea sau limitarea acestor operațiuni, în timp ce specialiștii afirmă că listarea unor pachete minoritare nu înseamnă pierderea controlului statului, ci poate aduce venituri la buget, transparență și reforme reale în companiile publice.
Discursul politic s-a concentrat pe ideea de „înstrăinare” a activelor strategice, însă economiștii subliniază că miza reală este deficitul bugetar și nevoia de lichiditate. Adrian Negrescu, economist, a explicat că România se confruntă cu o situație economică complicată, iar deficitul bugetar necesită soluții rapide. Potrivit think tank-ului macroeconomic Frames, statul ar avea nevoie de sume între 2 și 5 miliarde de euro anual din privatizări și listări pentru a-și echilibra finanțele publice.
Negrescu a menționat că banii obținuți din aceste operațiuni sunt esențiali pentru reducerea deficitului și că ținta este de a coborî acest indicator sub 3% din PIB până în 2030-2032. De asemenea, a subliniat că, dacă statul reușește să eficientizeze procesul de vânzare a activelor, încasările ar putea depăși estimările inițiale.
Listarea companiilor de stat este văzută ca o metodă prin care statul poate obține simultan bani și disciplină economică. Aceasta ar crește atractivitatea companiilor pentru investitori și ar impune reguli stricte de raportare, eliminând sinecurile și favoritismele. Negrescu a explicat că listarea nu presupune renunțarea controlului, deoarece statul va păstra pachetul majoritar de acțiuni.
Teama că listarea ar însemna renunțarea controlului este considerată depășită de Negrescu, care a subliniat că listarea vizează vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni. Reacțiile alarmiste care asociază listarea cu „vânzarea țării” sunt percepute ca fiind mai degrabă reflexe politice vechi decât realități economice.
De asemenea, Negrescu a argumentat că menținerea opacității în jurul companiilor de stat a favorizat interese politice care nu servesc binele public. Acesta a subliniat că confuzia dintre listare și privatizare este adesea folosită ca armă politică pentru a induce frica în rândul populației.
Kristina Bago, expert în audit financiar, a adus în discuție diferențele structurale dintre economiile Statelor Unite și Uniunea Europeană, subliniind că modelul american, bazat pe piața de capital, permite o alocare mai rapidă a resurselor către sectoarele inovatoare. Bago a explicat că, în Europa, sistemul bancar domină, iar companiile au acces limitat la finanțare prin intermediul bursei.
Listarea companiilor de stat din România ar putea reprezenta o schimbare fundamentală, trecând de la un model economic dependent de bănci la unul bazat pe piața de capital. Bago estimează că listarea a 22 de companii ar putea genera o infuzie de lichiditate pe Bursa de Valori București și ar putea crește capitalizarea acesteia la 565 de miliarde de lei, îmbunătățind astfel performanța financiară a statului.
În acest context, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția Guvernului de a lista mai multe companii de stat, inclusiv CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, subliniind că reforma este o parte esențială a programului de guvernare. În contradicție, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că partidul său nu va susține această direcție, argumentând că „nu ne vindem țara”.
AUR a propus proiecte legislative pentru a proteja companiile de stat, susținând listarea cu condiția ca statul să păstreze controlul majoritar. Liderul AUR, George Simion, a anunțat că propune ca statul să dețină două treimi din acțiuni, pentru a preveni preluările ostile.
