Confruntare Diplomatică la Moscova
Diplomații europeni au avertizat Kremlinul, săptămâna aceasta, că NATO este pregătită să răspundă cu toată forța la noi încălcări ale spațiului său aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești, conform unor oficiali familiarizați cu schimbul de replici. În cadrul unei întâlniri tensionate de la Moscova, reprezentanții Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorările cu privire la o incursiune a trei avioane de vânătoare MiG-31 deasupra Estoniei, săptămâna trecută. Aceștia au concluzionat că încălcarea a fost o tactică deliberată ordonată de comandanții ruși.
Oficialii ruși au negat că avioanele lor ar fi trecut în spațiul aerian estonian și au insistat că nu încearcă să testeze NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că zborurile militare rusești sunt guvernate de regulile internaționale. Membrii estici ai NATO s-au confruntat cu o serie de încălcări în această lună, care au pus la încercare hotărârea alianței în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina, în timp ce sprijinul SUA pentru Kiev devine incert.
Președintele Donald Trump a îndemnat Ucraina să recupereze tot teritoriul cucerit de Rusia “cu sprijinul Uniunii Europene” și a definit rolul SUA ca fiind vânzarea de arme pe care aliații le-ar putea livra pe câmpul de luptă. Relatarea întâlnirii de la Moscova evidențiază avertismentele mai ferme primite de Putin cu privire la incursiunile aeriene asupra Europei de Est, subliniind tensiunea dintre cele două părți.
Un diplomat rus le-a spus europenilor că incursiunile au fost un răspuns la atacurile ucrainene asupra Crimeei. Kremlinul a declarat că aceste operațiuni nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO și consideră că este deja angajat într-o confruntare care implică națiuni europene. Oficialii au notat că partea rusă a luat notițe ample în timpul conversației, ceea ce a determinat echipa europeană să speculeze că au fost instruiți să ofere o prezentare detaliată a poziției NATO.
Un oficial al guvernului german a confirmat că a avut loc o întâlnire și că ambasadorii au spus Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că își coordonează acțiunile cu Parisul, Londra și Varșovia, susținând “toate măsurile necesare”. Purtătorii de cuvânt ai Marii Britanii și Franței nu au comentat imediat întâlnirea. Președintele Emmanuel Macron a refuzat să precizeze cum va reacționa NATO la noi incursiuni într-un interviu acordat postului France 24.
Articolul 4 al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care declanșează consultări cu privire la o amenințare percepută, a fost invocat doar de nouă ori de la fondarea alianței în 1949, iar două dintre aceste cazuri au fost în această lună, în urma incursiunilor în Polonia și Estonia. Autoritățile din Danemarca au declarat că ar putea lua măsuri similare în timp ce investighează un potențial rol al Rusiei în atacurile cu drone care au perturbat traficul aerian.
Ministrul Justiției din Danemarca, Peter Hummelgaard, a declarat că “intenția este de a crea diviziune și de a ne face să ne speriem”, subliniind că amenințarea atacurilor hibride este persistentă. Creșterea bruscă a tensiunilor coincide cu opiniile oficialilor din domeniul securității, care cred că o mișcare beligerantă din partea Moscovei nu ar veni sub forma unui atac convențional, ci mai degrabă a unei operațiuni hibride cu ambiguitate în ceea ce privește originile și motivațiile sale.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a afirmat că Rusia testează angajamentul NATO de a riposta și a subliniat importanța solidarității și a unei reacții rapide. Însă, semnele de întrebare privind intențiile Kremlinului reprezintă o dilemă pentru oficialii europeni, care sunt precauți cu privire la orice acțiuni care ar putea escalada tensiunile cu Moscova.
Incursiunile au scos la iveală probleme legate de apărarea de la granița estică a NATO. Autoritățile române au monitorizat o dronă rusească care a încălcat spațiul aerian al țării timp de 50 de minute pe 13 septembrie. Deși a fost urmărită de două avioane de vânătoare F-16, decizia de a nu o doborî a fost criticată, invocând riscul căderii unor resturi. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că “când vine vorba de propria securitate, nu există prioritate mai mare decât să le arăți celor care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”.
CSAT a aprobat abia joi regulile de angajament pentru doborârea aeronavelor. Dilema autorităților de la București constă și în lipsa fondurilor și a echipamentului adecvat. Doborârea unei drone cu rachete de război este costisitoare și ineficientă, iar oficialii subliniază că este mai necesară implementarea sistemelor anti-drone similare celor desfășurate în Ucraina, precum și instrumentele neletale, cum ar fi bruierea și controlul cibernetic.
