Contractul vaccinurilor Pfizer: Răspunsul lui Alexandru Rafila la dezvăluirile Digi24 despre o manevră controversată
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat după ce Digi24 a arătat că ar fi putut lua o decizie concretă în 2023 cu privire la contractul cu Pfizer, contract care a dus la un proces pierdut de România împotriva companiei farmaceutice. Rafila a încercat să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe și Prim-ministru. Într-un interviu acordat la Euronews, Rafila a menționat că i-a prezentat fostului prim-ministru, Nicolae Ciucă, variantele de lucru referitoare la contractul cu Pfizer și a subliniat că nu a considerat necesar să informeze publicul pe acest subiect. El a declarat: „Noi am venit cu soluția către Guvernul României, care trebuia să asigure finanțarea, pe de o parte, și schimbarea legislației privind achizițiile publice, pe de altă parte, și nu a făcut-o.”
Rafila a precizat că l-a informat „personal” și „informal” pe Nicolae Ciucă, acuzându-l că „nu a acționat în niciun fel”. El a adăugat că, indiferent de situație, România ar fi trebuit să plătească o sumă considerabilă de bani. Moderatorul a întrebat dacă România ar fi putut plăti mai puțin, la care Rafila a răspuns că, în cazul în care România ar fi aderat la Amendamentul 5 din contractul Comisiei Europene cu Pfizer, ar fi fost „poate că ceva mai puțin”.
În 2021, România a decis să comande 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer, iar Ministerul de Finanțe a semnalat că numărul de doze depășea necesarul populației. Ioana Mihăilă, fostul ministru al Sănătății, a explicat motivele pentru care România a aderat la contractul din 2021. Achiziția de vaccinuri COVID-19 este subiectul unui dosar deschis de DNA de mai bine de cinci ani.
În 2023, când pandemia de COVID-19 se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care permitea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării până în 2026 (Amendamentul 5). Statele membre au avut timp să se gândească pentru a decide dacă acceptă noile condiții, anunțate public pe 25 mai 2023.
Ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a avut două opțiuni: acceptarea Amendamentului 5, care ar fi costat România 1.081.714.000 lei (aproximativ 216.343 milioane de euro), din care 287.820.000 lei ar fi fost achitați într-o perioadă de 4 ani; sau neacceptarea amendamentului, ceea ce ar fi dus la un cost total de 1.875.609.000 lei (aproximativ 375.122 milioane de euro), plus cheltuielile cu reprezentarea cauzei României în instanță, în cazul în care statul ar fi pierdut procesul.
Fostul ministru al Sănătății i-a solicitat premierului Nicolae Ciucă și Ministerului de Finanțe să decidă ce acțiune să întreprindă, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a subliniat că decizia era exclusiv în atribuțiile Ministerului Sănătății.
