Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea accentua inflația în România
Escaladarea tensiunilor de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte economice semnificative asupra României, avertizează economistul Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Estimările băncii centrale indică faptul că o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației.
Viceguvernatorul BNR a explicat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu impactează, în primul rând, piețele energetice și financiare, care reacționează rapid la astfel de crize. Conflictele sau riscurile extinderii acestora pot conduce la creșterea prețurilor la energie, în special la petrol, ceea ce se va resimți în economie prin scumpirea transportului, producției și, în final, a bunurilor de consum.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice și pe piețele financiare”, a afirmat Marinescu în cadrul conferinței „Rethink Romania”, organizată de BNR.
Impactul creșterii prețului petrolului asupra economiei României
România este mai puțin dependentă de importurile de petrol comparativ cu alte state europene, ceea ce îi oferă un anumit grad de protecție. Conform estimărilor BNR, dependența netă de importurile energetice de petrol a fost, în medie, de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, cu tendința de reducere către aproximativ 1% din PIB în 2025. Totuși, economia românească rămâne expusă indirect prin efectul scumpirilor asupra bunurilor de consum.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3 puncte procentuale”, a subliniat viceguvernatorul BNR. În scenariul unui conflict prelungit în zona Golfului, aceste efecte ar putea deveni mai persistente și mai puternice.
Reducerea deficitului bugetar, o necesitate
Viceguvernatorul BNR a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. „Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială”, a afirmat acesta. Deficitele bugetare ridicate și deteriorarea balanței externe obligă România să facă ajustări economice importante.
În 2025, efortul de ajustare fiscală este estimat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, însă dezechilibrele economice rămân semnificative. De exemplu, deficitul de cont curent a scăzut ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025, valori considerate ridicate și care indică probleme structurale ale economiei.
O schimbare în motorul de creștere al economiei
Marinescu a remarcat un aspect pozitiv: „economia începe să își schimbe treptat motorul de creștere”. Potrivit datelor INS, economia României a crescut cu aproximativ 0,7% în 2025, într-un an marcat de măsuri de ajustare fiscală. Investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul, având o contribuție de 1 punct procentual față de 0,4 puncte procentuale din consum.
„Trebuie să accelerăm acest parcurs, pentru a muta accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă”, a explicat acesta.
Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltarea economică
Cosmin Marinescu a subliniat importanța fondurilor europene în dezvoltarea României, menționând că aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească de la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au sprijinit investițiile și dezvoltarea infrastructurii, contribuind, în același timp, la consolidarea finanțelor publice.
„Pentru România, anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a transmis viceguvernatorul BNR, subliniind presiunea de timp în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a nu pierde finanțarea.
Stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice
În concluzie, stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru atragerea investițiilor. Adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 ar transmite un semnal important către mediul de afaceri și investitori. „Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor”, a concluzionat Marinescu.
