România a intrat în zona deficitului excesiv încă din 2019
România a ajuns în Procedura de deficit excesiv în 2019, înainte de a fi afectată de crizele cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, conform unei analize recente. Această situație a fost generată de depășirea criteriului de deficit bugetar, fapt confirmat de execuția bugetului pe anul respectiv, care a arătat o depășire a pragului de 3% din PIB.
În calitate de consilier economic al Președintelui României în acea perioadă, au fost prezentate argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea deficitului în proiectul de buget al anului 2019. Legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către Președintele României, un demers considerat unic în istoria post-decembristă a țării. Cu toate acestea, Parlamentul nu a corectat construcția bugetară, ceea ce a dus la confirmarea avertismentelor inițiale privind deficitul.
Provocările actualului deficit bugetar
În ceea ce privește soluțiile pentru deficitul bugetar actual, este necesară o schimbare completă a tiparului de construcție bugetară. Aceasta ar trebui să se bazeze pe proiecții realiste ale veniturilor și cheltuielilor publice. Problema calității construcției bugetare rămâne actuală, iar continuarea abordărilor pe baza estimărilor nerealiste afectează nu doar deficitul, ci și credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare.
Tocmai din acest motiv, calitatea și sustenabilitatea politicilor publice trebuie să primeze. Acestea trebuie să evite tentațiile populiste de a oferi beneficii pe termen scurt, ignorând costurile pe termen lung.
Provocările anului 2025
În ceea ce privește provocările pe tema deficitului bugetar pentru anul 2025, se evidențiază trei aspecte principale:
- Calitatea construcției bugetare, care explică amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB;
- Momentul ajustării bugetare, care limitează aplicarea măsurilor de corecție la doar jumătate de an, diminuând astfel impactul acestora;
- Creșterea economică din 2025, care a fost revizuită negativ la 1,4% pe fondul stagnării economice din primul trimestru, în condițiile în care bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată de 2,5%.
