Criza din Ceuta: Motivul pentru care Europa nu-l mai consideră pe Pedro Sánchez nevinovat
Pedro Sánchez s-a trezit luni în postura de cel mai singur lider politic din Europa, conform comentariilor TVP World. Douăzeci și doi dintre omologii săi din UE au profitat de o situație de urgență legată de migrație, pe care Spania a reușit să o controleze în mare parte în decurs de 48 de ore, pentru a-i pune la încercare modelul politic. Criticile s-au extins de la controlul lucrătorilor fără documente până la locul Madridului în noua ordine de securitate europeană.
Acuzațiile aduse Spaniei au reflectat mai mult starea de spirit politică a Europei decât faptele din Ceuta. Persoanele care au trecut granița din Maroc nu îndeplineau condițiile pentru a beneficia de programul de regularizare al Spaniei, iar peste 48.000 dintre acestea se întorseseră în Maroc până vineri seara. Cu toate acestea, 22 de guverne au identificat în continuare politica spaniolă ca un potențial „factor de atracție” și au ridicat problema suspendării acordurilor Schengen cu Spania.
Un verdict dincolo de dovezi
Aproximativ 50.000 de persoane au intrat în Ceuta pe cale terestră și maritimă după ce, pe 30 iulie, a fost forțată granița cu Marocul. Autoritățile locale estimează că numărul acestora ar putea ajunge chiar la 60.000. Situația care a urmat a fost haotică, bilanțul uman fiind îngrozitor, cu cel puțin 72 de persoane decedate și peste 1.000 având nevoie de asistență medicală. Spania a mobilizat trupe, a întărit securitatea la frontieră și a colaborat cu Marocul pentru a repatria aproape toți cei care intraseră pe teritoriu.
Ceuta are acorduri separate care restricționează deplasarea către Spania continentală și către spațiul Schengen în ansamblu, astfel încât criza nu a generat un aflux semnificativ de persoane prin spațiul Schengen. Totuși, o scrisoare inițiată de Italia și Danemarca, semnată de alte 20 de guverne, a declarat că UE nu poate permite „treceri în masă necontrolate” care să creeze impresia că intrarea ilegală ar putea duce la obținerea unui statut de ședere legală.
Controversa legată de programul de regularizare
Scrisoarea a făcut referire la decizia lui Sánchez de a permite unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără documente să solicite un statut legal. Totuși, acest program impunea solicitantului să dovedească că se afla în Spania înainte de 1 ianuarie și că locuise acolo în mod continuu timp de cel puțin cinci luni. Prin urmare, orice persoană care a intrat în Ceuta la sfârșitul lunii iulie nu era eligibilă.
Critica a reflectat o judecată politică asupra modelului de migrație al lui Sánchez, oferind în același timp o explicație cauzală slabă în ceea ce privește situația din Ceuta. Sánchez a afirmat că unele guverne au acționat din „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” și a descris reacția acestora ca fiind egoistă, polarizantă și ilegală.
Solidaritatea și percepțiile politice
În mod deosebit, Sánchez a comparat situația din Ceuta cu operațiunea desfășurată de Belarus împotriva Poloniei și a statelor baltice. Plângerea sa era că Spania s-a confruntat cu suspiciune și restricții la frontieră, în timp ce Europa Centrală a beneficiat de solidaritate. Această comparație dezvăluie o înțelegere tacită în cadrul UE: solidaritatea există în tratate ca o obligație, dar în practică depinde de percepția guvernelor că țara afectată controlează un pericol comun.
Polonia și-a acumulat capital politic prin sprijinul său militar acordat Ucrainei și prin cheltuielile ridicate pentru apărare. În contrast, Spania a intrat în criza din Ceuta dintr-o poziție mai slabă, cu responsabilitatea Marocului rămânând incertă.
Descurajarea migrației ca politică principală
Amploarea coaliției împotriva lui Sánchez este semnificativă, incluzând guverne de dreapta și de stânga, ceea ce arată cât de profund s-a integrat descurajarea migrației în curentul principal european. Guvernele de centru-stânga consideră din ce în ce mai mult că trebuie să demonstreze controlul asupra frontierelor pentru a priva extrema dreaptă de o temă puternică.
În Ceuta, imaginile unei frontiere care se prăbușește au avut o pondere politică mai mare decât perspectivele limitate ale migranților care ajung în Europa continentală. Sánchez, pe de altă parte, promovează un model de migrație bazat pe regularizări, având în vedere că economia Spaniei a crescut cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cauzele crizei din Ceuta
Cauzele valului de imigranți din Ceuta rămân nerezolvate. Frustrarea economică din Maroc, zvonurile pe rețelele sociale și confuzia legată de o hotărâre a unei instanțe spaniole care interzice returnarea sumară a persoanelor sosite pe mare ar fi putut contribui la această situație. De asemenea, relațiile tensionate dintre Spania și Maroc adaugă complexitate acestui peisaj.
Sánchez a intrat în criza din Ceuta cu o bunăvoință deja epuizată pe alte fronturi, inclusiv un nivel scăzut de cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, criza nu pare să afecteze substanțial poziția sa politică, el având șanse să rămână la putere după alegerile de anul viitor.
