Criza economică împinge ratele românilor spre o cotă record
Criza triplă cu care se confruntă România în ultimele luni – bugetară, politică și electorală – a dus la o creștere semnificativă a ratelor dobânzilor, ceea ce va afecta în mod direct debitorii. Dobânzile au crescut după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, unde candidatul AUR părea favorit, iar premierul PSD, Marcel Ciolacu, a demisionat. Acest context a generat o criză simultană, incluzând căderea guvernului și dificultăți în formarea unui nou executiv, toate acestea pe fondul unei crize bugetare ignorate de autorități până de curând.
Cotațiile ROBOR pentru 3 și 6 luni au crescut de la 5,9-6% la 7,4-7,5% între cele două tururi ale alegerilor, iar dobânzile la depozitele interbancare, care stau la baza calculării IRCC, au urcat de la 5,5-5,6% la 6,8%-6,9%. Această evoluție a fost generată de ieșiri masive de capital, ceea ce a dus la dispariția excesului de lichiditate interbancară, scăzând de la 27 miliarde de lei la 0,5 miliarde de lei într-o lună. Cursul valutar a crescut cu puțin peste 2%, iar BNR a intervenit pe piață, cheltuind peste 10% din rezerva sa valutară, cu un volum al vânzărilor de valută estimat între 6 și 8 miliarde de euro.
După victoria lui Nicușor Dan în turul al doilea, situația s-a stabilizat, dar la un nivel ridicat. Presiunea pe cursul de schimb s-a redus, dar deficitul de lichiditate a rămas, determinând Banca Națională a României să efectueze operațiuni repo pentru injectarea de lichiditate. Inițial, BNR a oferit băncilor 13,5 miliarde de lei, iar ulterior sumele au fost reduse în funcție de cererea băncilor.
ROBOR la 3 luni și 6 luni au început săptămâna la 7,15% și respectiv 7,21%, scăzând ulterior la 7,09% și 7,17%. Ratele interbancare efective, care influențează IRCC, au închis săptămâna trecută la 6,57%, au fost de 6,28% luni și au scăzut la 6,07% marți. Se estimează că reducerea dobânzilor ar putea continua, dar creșterea ratelor românilor este deja o certitudine, având în vedere media evoluțiilor din ultimele trei luni. Astfel, media ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,9% în T1 la 6,8%, iar media ROBOR la 6 luni de la 5,99% la 6,77%. IRCC a crescut de la 5,55% la 6,06%, stabilind un nou record de la introducerea indicatorului în 2019.
Valorile finale vor fi calculate la sfârșitul lunii curente. Noul IRCC se va aplica în perioada octombrie-decembrie 2025, în timp ce valorile actualizate ale ROBOR se vor reflecta în contractele de credit posibil în iulie-septembrie. Există o lipsă de uniformitate în ceea ce privește actualizarea ROBOR în contracte, deoarece diverse bănci aplică metode diferite, cum ar fi medii trimestriale sau pe perioade mai scurte.
La un credit de 210.000 de lei pe o perioadă de 300 de luni, acordat cu o marjă de 2,03 puncte procentuale în funcție de ROBOR la 3 luni și de 2,5% în funcție de IRCC, modificările ipotetice de la 1 iulie sunt semnificative. Rata creditului în funcție de ROBOR la 3 luni va crește de la 1.615 lei la 1.721 lei, în timp ce rata creditului în funcție de IRCC va rămâne la 1.628 lei, având în vedere că IRCC se aplică cu o întârziere de 3 luni. De la 1 octombrie, rata în funcție de IRCC va crește de la 1.628 lei la 1.699 lei. Debitorii cu credite legate de IRCC au plătit cu circa 3.600 de lei mai puțin la rate decât cei cu credite legate de ROBOR, chiar și în condițiile în care dobânda pentru ROBOR a fost mai mică începând cu T1 2024 și până în T2 2025.
