Impactul căldurii extreme asupra sănătății rinichilor
Verile extrem de călduroase devin tot mai frecvente, iar valurile de căldură prelungite reprezintă un risc major pentru sănătatea rinichilor, în special din cauza deshidratării. Conform președintelui Societății Italiene de Nefrologie (SIN), Luca De Nicola, creșterea prevalenței pietrelor la rinichi în timpul perioadelor caniculare este o problemă tot mai îngrijorătoare.
Deshidratarea și formarea pietrelor la rinichi
Deshidratarea este un factor de risc semnificativ pentru formarea calculilor renali, în special vara, când transpirația crește și urina devine mai concentrată. Aceasta duce la precipitare sărurilor, cum ar fi calciul și oxalații, favorizând formarea pietrelor la rinichi. Luca De Nicola subliniază importanța hidratării, afirmând că „nu există rețete miraculoase împotriva pietrelor la rinichi” și că cantitatea de apă consumată este esențială.
Importanța hidratării
Expertul recomandă consumul unei cantități duble de apă vara față de sezonul rece, iar cantitatea exactă depinde și de nivelul de activitate fizică al fiecărei persoane. Persoanele în vârstă, care simt mai puțin senzația de sete, ar trebui să bea apă chiar și în absența senzației de sete.
Alimentația și suplimentele
De Nicola clarifică și aspectele legate de alimente și suplimente care ar putea influența formarea pietrelor la rinichi. De exemplu, consumul de migdale nu afectează formarea calculilor atâta timp cât se menține o hidratare adecvată. În schimb, suplimentele de vitamina D și vitamina C, luate în exces, pot crește riscul de formare a pietrelor.
Eliminarea pietrelor la rinichi
Pietrele de dimensiuni mici (până la 0,5 cm) pot fi eliminate ușor printr-o hidratare corespunzătoare. Pietrele cu dimensiuni între 0,5 cm și 1 cm necesită tratament medicamentos, în timp ce cele mai mari de 1 cm pot necesita intervenții chirurgicale sau tratamente cu ultrasunete.
Riscuri suplimentare în perioadele caniculare
În plus față de formarea pietrelor, căldura extremă poate duce la pierderi de apă și săruri din organism, provocând scăderi ale tensiunii arteriale și alimentarea insuficientă cu sânge a organelor vitale. Acest lucru poate duce la oboseală, hipotensiune arterială, insuficiență renală acută, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, în special la persoanele vârstnice sau cele cu afecțiuni renale cronice.
Dacă tensiunea arterială scade sub 120/80 mmHg, se recomandă consumul de alimente sărate și evitarea medicamentelor antihipertensive, cu excepția pacienților cu sindroame edematoase, cum ar fi insuficiența cardiacă sau ciroza hepatică.
