Consecințele pierderii fondurilor europene pentru România
Pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR va obliga România să recurgă la împrumuturi costisitoare, avertizează economistul Adrian Mitroi. Acesta estimează că dobânzile vor depăși 50 de milioane de euro anual, subliniind că „cash-ul acela este pierdut”. Adoptarea noii legi a salarizării unitare era un jalon din PNRR, necesar pentru deblocarea sumei respective. Negocierile politice nu au dus însă la o variantă care să respecte cerințele de echitate și sustenabilitate bugetară.
Adrian Mitroi își exprimă dezamăgirea față de eșecul adoptării legii și de modul în care politicienii au tratat consecințele financiare. „Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună”, a spus el.
Finanțarea deficitului bugetar
România va fi nevoită să acopere suma fie prin împrumuturi de pe piețele internă și externă, fie prin creșterea deficitului bugetar. Mitroi a explicat că posibilitățile de finanțare pe piața locală sunt deja limitate, menționând că „trebuie să luăm banii aceia din altă parte, cum vă spuneam, și de pe piața externă”.
Economistul a criticat declarațiile politicienilor care s-au acuzat reciproc pentru eșecul reformei, fără a discuta despre costurile pe care le va suporta statul. „Este incredibil cu câtă lejeritate, nu doar că dau vina, dar nici nu fac cea mai mică aluzie la consecințele acestei boacăne extraordinare în plan financiar”, a afirmat el.
Riscurile retrogradării ratingului de țară
Adrian Mitroi a avertizat asupra riscurilor de retrogradare a ratingului de țară, subliniind că eșecul reformei poate afecta încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating. „Probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial. Economia nu se joacă, iar consecințele vor fi clare”, a spus el.
Ca soluție temporară, Mitroi a sugerat prelungirea aplicării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, ca sursă pentru acoperirea impactului bugetar identificat de Comisia Europeană. „Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a concluzionat economistul, recunoscând că măsura ar fi fost o soluție rapidă de compromis.
