Tensiuni politice și impactul asupra economiei românești
Tensiunile politice generate de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan încep să aibă efecte directe asupra economiei, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Într-o intervenție la Digi24, acesta a explicat că deprecierea rapidă a leului și tensiunile din piețele financiare sunt legate „în mod nemijlocit” de criza politică, subliniind că România riscă să fie penalizată de investitori dacă procesul de reducere a deficitului bugetar este abandonat.
Cursul euro a crescut la aproape 5,22 lei la cotația oficială, cu o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins chiar și pragul de 5,24 lei, un nou maxim istoric pentru România. În același timp, inflația rămâne aproape de două cifre, iar deficitul bugetar continuă să fie cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Conform datelor, deficitul bugetar a scăzut în primele trei luni ale anului de la 2,28% anul trecut la puțin peste 1% anul acesta; însă, ținta pentru întregul an rămâne una provocatoare: 6,2% din PIB.
Impactul instabilității politice asupra pieței valutare
Daniel Dăianu a afirmat că reacția pieței valutare era de așteptat în contextul instabilității politice și al dezechilibrelor economice existente. „Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil datorită perspectivei unei corecții bugetare importante, dar acum tensiunile sunt firești, mai ales într-o economie cu dezechilibre majore”, a declarat Dăianu.
El a subliniat că piața valutară este cea mai „nervoasă”, având un impact direct asupra prețului importurilor și asupra vieții cetățenilor români. „Riscul cel mai mare este să asistăm la o stopare a procesului de corecție”, a adăugat el.
Critica discursurilor politice privind deficitul bugetar
Dăianu a criticat discursurile politice care promit reduceri de taxe și minimalizează problema deficitului. „O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu putem vorbi despre relansare economică când trebuie să reducem deficitul bugetar”, a spus el. A avertizat că piețele vor reacționa și vor penaliza România dacă se continuă cu astfel de promisiuni.
Referitor la afirmațiile unor politicieni care susțin că deficitul bugetar nu ar fi atât de important, economistul a declarat că România nu poate evita împrumuturile în actualul context economic. „Cum să nu fie important deficitul bugetar? Împrumuturile nu exprimă dorința cuiva aflat la gestionarea treburilor publice.”
În contextul instabilității politice
Dăianu a avertizat că România nu își permite instabilitate politică sau experimente, având mari vulnerabilități economice. „Chiar dacă țara va avea un guvern, acest eveniment neplăcut ar fi putut fi evitat dacă exista respect față de cetățeni și o înțelegere a consecințelor crizei”, a concluzionat el.
Critica sa s-a extins și asupra tendinței de a se gândi deja la alegerile din 2028, subliniind că „țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028” și că trebuie continuate reformele și corecția bugetară.
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii Partidului Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, ceea ce a dus la demiterea Executivului și la deschiderea negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
