De la vagoane și automobile la vehicule blindate: Transformarea inovatoare a apărării germane din rămășițele industriilor de transport
Timp de trei generații, familia Liebig din Görlitz a construit vagoane de tren în fabrica deținută de Alstom. Recent, uzina veche de 176 de ani a fost preluată de o companie din domeniul apărării, ceea ce va schimba radical activitatea acesteia. Alstom a decis să închidă uzina din cauza costurilor ridicate, alegând să mute producția în țări cu salarii mai mici.
Carsten Liebig, un fost angajat care s-a pensionat în 2021, a declarat că este profund trist că, în ciuda dorinței de a construi trenuri și tramvaie, acum uzina va produce arme. El a menționat că speră ca noul acord dintre Alstom și KNDS să le ofere foștilor colegi șansa de a-și păstra locurile de muncă, KNDS promițând să păstreze 350 din cei 700 de angajați ai uzinei. Liebig a subliniat și impactul emoțional al pierderii unei industrii esențiale pentru identitatea orașului său.
Criza industrială din Germania se agravează, cu o scădere de 20% în producția din sectoarele care consumă cea mai mare cantitate de energie, iar închiderea uzinelor a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Momentul reînarmării Germaniei, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, aduce, totuși, un licăr de speranță pentru cei afectați, în special în estul țării, unde se confruntă cu un al doilea val de dezindustrializare.
Cheltuielile în domeniul apărării au crescut cu aproape 80% din 2020, ajungând la peste 90 de miliarde de euro în 2022. Companii precum Rheinmetall, Diehl Defence și Thyssenkrupp Marine Systems au creat 16.500 de locuri de muncă noi, cu o creștere de peste 40%, și planifică angajarea a încă 12.000 de persoane până în 2026. Analizând provocările din industrie, expertul Benjamin Heelan de la Bank of America a subliniat necesitatea de a găsi și instrui forța de muncă potrivită.
Companiile din sectorul apărării caută angajați din industriile în declin, precum cea auto, pentru a-i reinstrui. Acționarii din industria de apărare înregistrează câștiguri semnificative, între 25% și 40%, datorită contractelor guvernamentale. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că utilizarea fondurilor contribuabililor germani pentru securitate trebuie să genereze și locuri de muncă în Germania.
În timp ce Volkswagen se pregătește să închidă o fabrică din Osnabrück, Rheinmetall intenționează să o transforme într-o uzină de tancuri sau muniție, având comenzi în așteptare de 55 de miliarde de euro. Cu toate acestea, aceste planuri nu vor salva toate locurile de muncă din industria auto, care se confruntă cu pierderi semnificative.
Opinile germane cu privire la reînarmare și sprijinul militar pentru Ucraina sunt variate. Sebastian Wippel, fost candidat pentru primăria din Görlitz din partea partidului AfD, a subliniat necesitatea tancurilor, dar a exprimat îngrijorări cu privire la destinația acestora. Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, a salutat transformarea fabricii, considerând că tehnologiile produse vor contribui la protecția Europei și vor oferi oportunități de muncă.
Totuși, unii din industrie, precum Axel Drescher de la sindicatul IG Metall, își exprimă temerile cu privire la sustenabilitatea locurilor de muncă din acest sector. Carsten Liebig a recunoscut că, din păcate, schimbările sunt inevitabile, dar speră că se vor păstra cât mai multe locuri de muncă.
