De la vulnerabilitate la violență: Descoperirea cauzelor acțiunilor extreme în rândul tinerilor
Organizația „Salvați Copiii” explică motivele pentru care copiii și adolescenții ajung să comită acte de violență extremă, așa cum s-a întâmplat recent în județul Timiș, unde doi copii de 13 și 15 ani au ucis un alt adolescent de 15 ani. Aceștia au folosit un topor și un cuțit, au încercat să-i dea foc și, în final, l-au îngropat în grădină. „Eșecul este colectiv, nu un act individual”, afirmă reprezentanții organizației.
Printre factorii care contribuie la astfel de acte de violență se numără cei psihologici, precum trauma timpurie sau stima de sine precară, care se manifestă prin furie. De asemenea, factorii sociali și culturali, cum ar fi expunerea la agresivitate și toleranța la violență, într-un context emoțional vulnerabil, influențează comportamentele violente, în special prin jocuri video și rețele sociale.
„Violența extremă între minori este un eșec colectiv, nu doar un act individual. Responsabilitatea este împărțită între familie, școală, comunitate și sistem. Copiii violenți sunt aproape întotdeauna copii răniți. Asta nu justifică violența, dar o explică și arată unde trebuie intervenit”, precizează „Salvați Copiii” într-un comunicat de presă.
Specialiștii subliniază că violența extremă nu apare „din senin”, ci este rezultatul unei acumulări de factori care nu sunt observați sau sunt minimalizați. Printre aceștia se numără abuzul sau neglijarea în copilărie, care pot altera dezvoltarea creierului în zonele responsabile cu empatia și controlul impulsurilor, dezvoltând un atașament profund dezorganizat și lipsa empatiei.
Alți factori psihologici includ stima de sine fragilă, care poate genera furie cronică și incapacitatea de a tolera eșecul, precum și sentimentul de nedreptate. Violența extremă poate apărea ca reacție la o „rană narcisică”, o umilință percepută care devine insuportabilă. De asemenea, consumul de alcool sau droguri poate reduce autocontrolul.
Printre factorii sociali care pot acționa ca un „incubator” pentru comportamentele agresive se numără percepția sărăciei extreme, inegalitatea socială, izolarea socială și expunerea la violență. „Copiii care nu se simt conectați la comunitate sau care simt că societatea i-a respins sunt mai predispuși să adopte comportamente destructive pentru a atrage atenția”, explică specialiștii.
Influențele anturajului și apartenența la grupuri care glorifică violența, cum ar fi găștile sau grupările extremiste, validează comportamentele violente. În plus, bullyingul sever și repetat poate duce la bullying cronic. Cultura contribuie, de asemenea, prin acceptarea socială a violenței, amplificată de mass-media, rețelele sociale și jocurile video.
„Cultura oferă adesea «scenariul» prin care un individ își justifică acțiunile. Nu jocurile sau filmele singure produc violență, ci contextul emoțional în care sunt consumate”, explică specialiștii.
Chiar și persoanele relativ stabile pot deveni violente în anumite contexte, cum ar fi umilința publică sau conflictele repetate. Traseul violenței este, de obicei: traumă + frustrare → resentiment → ideologie justificativă → factor declanșator → violență. Fără mecanisme de auto-reglare emoțională sau sprijin social, escaladarea devine tot mai probabilă.
Factorii de protecție includ relații stabile și de sprijin din partea familiei, stabilirea de limite clare, educație emoțională, acces la servicii de sănătate mintală, intervenție rapidă în situațiile de bullying și crearea unui climat de siguranță în mediul școlar.
Cei doi adolescenți reținuți după ce au comis crima din Timiș au fost duși la Institutul de Medicină Legală Timișoara pentru expertiză medico-legală psihiatrică și urmează să fie prezentați în fața magistraților cu propunere de arestare preventivă. Se susține că crima ar fi fost comisă din invidie.
