Decizia CCR privind sesizarea lui Ilie Bolojan referitoare la salariile restante ale judecătorilor
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe miercuri asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan, care vizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în cazul neplății unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”, a declarat Bolojan pe 2 iulie. Premierul interimar a adăugat că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar reprezenta „o ingerință directă” în activitatea Executivului.
Înalta Curte a solicitat plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități. În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite această sumă. Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o. Termenul stabilit de către Înalta Curte pentru acest caz este 9 iulie. Prima instanță a stabilit, pe lângă suma principală, penalități de 1% pe zi, ceea ce se traduce prin aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. CAB a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.
